Cernobîl, 40 de ani: lumea redescoperă energia nucleară

La patruzeci de ani de la explozia reactorului 4 de la centrala nucleară din Cernobîl, comunitatea internațională comemorează cea mai gravă catastrofă nucleară civilă din istorie, într-un moment în care energia atomică trăiește o renaștere fără precedent la nivel global.

26 aprilie 1986: noaptea care a schimbat lumea

Un test de siguranță efectuat în noaptea de 26 aprilie 1986 a declanșat o explozie catastrofală, provocată de o combinație fatală între defectele de proiectare ale reactorului RBMK și erorile operatorilor, conform Comisiei Europene. Aproximativ 350.000 de persoane au fost evacuate, iar radiația s-a răspândit pe întreg continentul european. Organizația Națiunilor Unite estimează că dezastrul a afectat peste 3,5 milioane de oameni și a contaminat aproape 50.000 de kilometri pătrați.

Circa 600.000 de „lichidatori" — militari și civili — au participat la operațiunile de izolare a reactorului distrus. Organizația Mondială a Sănătății estimează că până la 4.000 de persoane ar fi putut muri din cauza cancerelor provocate de radiație, deși cifrele exacte rămân incerte.

Zona de excludere: coloniști, cai sălbatici și drone rusești

Astăzi, aproximativ 100 de „autocoloniști" — în majoritate vârstnici care au refuzat să-și părăsească definitiv pământurile — locuiesc în zona de excludere, relatează Al Jazeera. Paradoxal, absența activității umane a transformat zona într-un refugiu pentru fauna sălbatică: circa 140 de cai Przewalski, specie pe cale de dispariție, trăiesc aici după ce 30 de exemplare au fost eliberate în 1998.

Însă amenințările moderne au înlocuit radiația. În februarie 2022, forțele ruse au ocupat centrala în prima zi a invaziei pe scară largă a Ucrainei. Soldații au săpat tranșee în solul contaminat din „Pădurea Roșie" și au confiscat dozimetrele, potrivit relatărilor multiple. În februarie 2025, o dronă rusă a lovit Noul Sarcofag de Siguranță — structura masivă construită peste reactorul distrus —, cauzând avarii la nivelul învelișului exterior, deși AIEA a confirmat că integritatea structurală nu a fost compromisă.

Directorul general al centralei, Serhii Tarakanov, a declarat pentru Ukrinform că un angajat al centralei și cinci militari ai Gărzii Naționale se află încă în captivitate rusă, după ce aproximativ 170 de apărători ai facilității au fost luați prizonieri la retragerea forțelor ruse, la 31 martie 2022.

Comemorare la ONU: „O mega-criză care a transformat răspunsul la dezastre"

Adunarea Generală a ONU a organizat o sesiune specială comemorativă pe 24 aprilie, la care au participat peste 100 de diplomați, inclusiv aproximativ 30 de șefi de misiuni diplomatice. Izumi Nakamitsu, subsecretarul general al ONU pentru dezarmare, a descris Cernobîlul drept „o mega-criză" care a transformat fundamental protocoalele internaționale de răspuns la dezastre.

Reprezentantul permanent al Ucrainei, Andrii Melnyk, a calificat dezastrul drept „cea mai mare catastrofă provocată de om din istoria umanității" și a avertizat că Rusia folosește intimidarea nucleară prin controlul centralei de la Zaporizhzhia. De la invazia din 2022, au fost documentate cel puțin 127 de incidente care au implicat riscuri pentru siguranța nucleară și radiologică, potrivit datelor prezentate la eveniment.

Renașterea nucleară: peste 400 de reactoare funcționale

Într-un contrast izbitor cu temerile post-Cernobîl, energia nucleară trăiește o renaștere globală. Conform datelor compilate de PBS NewsHour, peste 400 de reactoare nucleare funcționează în 31 de țări, iar aproximativ 70 sunt în construcție. Energia nucleară asigură circa 10% din electricitatea mondială și reprezintă un sfert din energia produsă din surse cu emisii reduse de carbon.

Statele Unite, cel mai mare producător mondial de energie nucleară cu 94 de reactoare operaționale, și-au stabilit obiectivul de a-și cvadrupla capacitatea până în 2050. China dispune de 61 de reactoare și are alte 40 în construcție, urmărind să depășească SUA. Franța, unde energia atomică acoperă 70% din consum, a anunțat construcția a șase noi reactoare cu apă sub presiune. Japonia a repornit 15 reactoare după dezastrul de la Fukushima.

„Sunt sută la sută sigur că energia nucleară revine", a declarat directorul Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, citat de PBS NewsHour, subliniind că instabilitatea geopolitică, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, accelerează interesul pentru surse energetice independente de combustibili fosili. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a recunoscut că renunțarea la nuclear a fost „o eroare strategică" a Europei.

Investiția UE și perspectiva României

Comisia Europeană a investit peste un miliard de euro în siguranța nucleară a Ucrainei de la independența acesteia din 1991, inclusiv 423 de milioane de euro pentru construcția Noului Sarcofag și 37 de milioane suplimentare alocate în urma loviturii de dronă din 2025, cu termen de finalizare a reparațiilor în 2030.

În România, Petre Min, șeful serviciului pentru situații de urgență din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare, a declarat pentru Radio România Actualități că riscul de a se produce un accident de amploarea celui de la Cernobîl „este zero", semnalând progresele în materie de siguranță nucleară din ultimele patru decenii.