Rusia retrage ambasadorul din Armenia și blochează importurile

Rusia și-a rechemat ambasadorul din Armenia și a suspendat importurile de pește, într-o serie de măsuri punitive luate cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare armene din 7 iunie. Escaladarea vine după ce premierul Nikol Pașinian a refuzat categoric cererea lui Vladimir Putin de a organiza un referendum privind viitorul european al țării.

Ambasadorul, rechemat „pentru consultări”

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat rechemarea ambasadorului Serghei Kopîrkin „pentru consultări în legătură cu măsurile luate de conducerea armeană în vederea apropierii de Uniunea Europeană”. Decizia a fost luată la două zile după ce liderii celorlalți membri ai Uniunii Economice Eurasiatice — Rusia, Belarus, Kazahstan și Kîrgìzstan — au cerut printr-o declarație comună organizarea „cât mai rapidă” a unui referendum prin care armenii să aleagă între UE și blocul condus de Moscova.

Putin a avertizat că integrarea simultană în ambele structuri este incompatibilă și a invocat „scenarul ucrainean”, susținând că ambițiile europene ale Kievului au declanșat conflictul armat. Pașinian a respins comparația, afirmând că organizarea unui referendum „ar fi ilogică” atâta timp cât Armenia nu a depus o cerere oficială de aderare la UE și nici nu a obținut statutul de candidat.

Embargo comercial în cascadă

Dincolo de gestul diplomatic, Moscova a intensificat și presiunile economice. Agenția sanitară Rosselkhoznadzor a anunțat suspendarea importurilor de pește și produse din acvacultură din Armenia începând cu 2 iunie, invocând neconformități sanitare. Potrivit The Moscow Times, doar două companii armene de procesare a peștelui au trecut inspecțiile, iar jumătate din companiile vizate au refuzat să permită controlul.

Restricțiile asupra peștelui se adaugă unei serii de măsuri similare adoptate în ultimele săptămâni: interdicții la importul de apă minerală, vinuri, coniac, fructe, legume și flori. Deși motivele oficiale invocă „neconformități sanitare”, analiștii consideră că este vorba de o campanie coordonată de presiune economică, relatează Euronews.

O amenințare și mai serioasă planează asupra economiei armene: conform The Moscow Times, Moscova a semnalat posibilitatea denunțării acordului bilateral din 2013 care garantează Armeniei livrări de gaz natural și petrol la prețuri preferențiale — o măsură cu impact major pentru o economie dependentă de energia rusă.

UE și SUA susțin Erevanul

Uniunea Europeană a reacționat ferm la presiunile Moscovei. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Anouar El Anouni, a declarat că „Rusia încearcă să prejudicieze economia Armeniei și să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare”. Bruxelles-ul a lansat în aprilie Misiunea de Parteneriat UE în Armenia (EUPM Armenia), menită să sprijine instituțiile armene în combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării.

De cealaltă parte a Atlanticului, administrația Trump a oferit un sprijin neașteptat lui Pașinian. Secretarul de stat Marco Rubio a semnat un acord-cadru de parteneriat strategic cu Armenia, iar Donald Trump însuși i-a acordat premierului armean „susținerea completă și totală”, transmite Euronews. Gestul marchează o schimbare semnificativă în politica americană față de Caucazul de Sud.

Miza alegerilor din 7 iunie

Alegerile parlamentare de duminică sunt considerate decisive pentru orientarea geopolitică a Armeniei. Sondajele indică un avans al partidului Contractul Civil al lui Pașinian, care a ajuns la putere prin revoluția de catifea din 2018. Opoziția pro-rusă speră că presiunile economice ale Moscovei vor eroda sprijinul pentru cursul european.

Relațiile dintre Erevan și Moscova s-au deteriorat constant după ce Azerbaidjanul a recucerit Nagorno-Karabah în 2023, iar Armenia a acuzat Rusia că nu și-a respectat obligațiile de garant al securității. Armenia a înghețat participarea la blocul de securitate condus de Moscova în 2024, iar anul acesta a adoptat legislație care declară oficial intenția de a adera la UE.