Alegeri Armenia: Pashinyan favorit, Rusia contraatacă

Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan conduce detașat în sondaje cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare din 7 iunie, în ciuda celei mai agresive campanii de presiune pe care Rusia a lansat-o împotriva unui fost aliat. Scrutinul a devenit un test geopolitic: electoratul va decide dacă Armenia își continuă reorientarea spre Occident sau revine în orbita Moscovei.

Sondajele: Civil Contract conduce, opoziția fragmentată

Un sondaj realizat de Breavis în perioada 5–11 mai arată că partidul Civil Contract al lui Pashinyan obține circa 65% dintre voturile exprimate de alegătorii hotărâți, potrivit Euronews. Imaginea de ansamblu e însă mai nuantată: în sondajul IRI (International Republican Institute) din aceeași perioadă, Civil Contract avea 32%, iar Strong Armenia — alianța miliardarului Samvel Karapetyan — 6%. Un sondaj MPG din 19–21 mai așează Civil Contract la 28,8%, iar Strong Armenia la 14,9%.

Diferențele se explică prin proporția mare de alegători nehotărâți și refuzuri: 44% dintre respondenți nu și-au exprimat opțiunea. Totuși, 61% cred că Armenia merge în direcția corectă, arată datele IRI. Niciun partid de opoziție nu depășește 15% în niciun sondaj.

Presiunea Moscovei: de la amenințări la embargo

Rusia a intensificat rapid măsurile punitive. La summitul EAEU din Astana (29 mai), Vladimir Putin a invocat „scenariul ucrainean”, avertizând că „criza în Ucraina a început cu încercări de aderare la UE”. Celelalte trei state membre — Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan — s-au alăturat Rusiei într-o declarație comună prin care cer Armeniei un referendum: fie rămâne în EAEU, fie pleacă spre UE.

A doua zi, Moscova și-a rechemat ambasadorul de la Erevan „la consultări”, potrivit Ukrinform și The Moscow Times. În paralel, Rusia a impus restricții comerciale progresive: peste 100 de milioane de sticle de apă minerală Jermuk retrase, urmate de interdicții la fructe, legume, flori, vin și coniac armenești — oficial din motive sanitare, susține Rospotrebnadzor. Moscova a amenințat totodată că va anula acordul bilateral din 2013 care garantează Armeniei gaze naturale și petrol la preț preferențial. Armenia importă peste 80% din gaze din Rusia.

Campania de influențare: votanți transportați și dezinformare

O investigație Reuters publicată pe 29 mai, bazată pe mărturii ale oficialilor din serviciile de informații occidentale, detaliază planul Kremlinului de a transporta până la 100.000 de armeni din Rusia pentru a vota împotriva lui Pashinyan. Costul estimat: 50 de milioane de dolari. Legislația armeană nu permite votul din străinătate, iar în Rusia trăiesc peste 2 milioane de etnici armeni. Trei surse citate de Reuters l-au identificat pe Karapetyan drept candidatul preferat al Moscovei.

Campania de dezinformare implică rețelele Storm-1516, Social Design Agency și operațiunea „Overload”, monitorizată din 2024, potrivit analizei Bot Blocker. Armenia se confruntă cu cea mai amplă campanie de dezinformare de stat din Europa modernă, după cea vizând Moldova (2025).

Sprijin occidental fără precedent

Washingtonul a răspuns cu o susținere explicită. Pe 26 mai, secretarul de stat Marco Rubio a vizitat Erevanul — prima vizită a unui șef al diplomației americane din 2012 — și a semnat trei acorduri: un pact strategic cuprinzător, un cadru pentru coridorul comercial „Trump Route for International Peace and Prosperity” și o înțelegere privind mineralele critice.

Două zile mai târziu, Donald Trump i-a acordat lui Pashinyan „susținerea deplină pentru realegere”, numindu-l „un prieten extraordinar și un lider care face Armenia puternică”. Este prima dată când un președinte american susține public un candidat într-o țară străină. Anterior, în februarie, vicepreședintele JD Vance își exprimase deja sprijinul.

De ce contează: reorientarea strategică a Armeniei

Alegerile din 7 iunie vin după o serie de rupturi cu Moscova. Armenia și-a suspendat participarea în CSTO (alianța militară condusă de Rusia) în 2024 și a cerut retragerea trupelor ruse de pe teritoriul său, după ce Kremlinul nu a intervenit când Azerbaidjanul a recucerit Nagorno-Karabah în septembrie 2023, deplasând întreaga populație armeană din regiune.

În august 2025, Pashinyan a semnat acordul de pace cu Azerbaidjanul la Casa Albă, mediat de administrația Trump. De atunci, Erevanul a accelerat procesele de integrare în UE și NATO, provocând reacția dură a Kremlinului.

Dacă Pashinyan câștigă cu majoritate parlamentară, Armenia va deveni prima fostă republică sovietică din Caucaz care alege explicit cursul european, în ciuda dependenței energetice de Rusia și a presiunii militare și economice a Moscovei.