România securizează 2 miliarde euro la Washington

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat securizarea unor finanțări de aproximativ 2 miliarde de euro în urma vizitei delegației guvernamentale la Washington și New York. Cea mai mare parte a sumei — aproape un miliard de euro — va fi direcționată către retehnologizarea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă.

Proiecte strategice în energie și infrastructură

Potrivit ministrului Nazare, finanțările au fost negociate cu Grupul Băncii Mondiale, condus de președintele Ajay Banga, și cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Din totalul de 2 miliarde de euro, 495 de milioane de euro sunt destinate proiectelor Transgaz de modernizare și extindere a rețelelor de transport de gaze naturale, iar 90 de milioane de euro vor finanța măsuri de sprijin în cazul unor crize economice și energetice. Restul sumei acoperă alte proiecte strategice, inclusiv instrumente de finanțare pentru economie și consolidarea Băncii de Investiții și Dezvoltare.

Un element notabil al negocierilor este acceptarea de către BERD a eliminării garanțiilor suverane pentru finanțarea Reactorului 1 Cernavodă — o condiție care reduce expunerea bugetului de stat. De asemenea, delegația a avansat discuțiile privind proiectul Black Sea A.I. Gigafactory, descris de Nazare drept „proiectul de suveranitate digitală a României”.

Delegația, din care au făcut parte și miniștrii energiei, fondurilor europene și sănătății, a avut întâlniri cu reprezentanți ai unor instituții financiare majore precum Bank of America, HSBC, Deutsche Bank și ING, dar și cu oficiali de la Casa Albă și departamentele americane de Energie și Comerț.

Semnale economice contradictorii

Vestea finanțărilor vine însă pe fondul unor semnale de alarmă privind stabilitatea economică a României. O analiză Bloomberg publicată în aceeași zi atrage atenția că România intră într-un nou episod de instabilitate politică, amplificând temerile investitorilor și ale agențiilor de rating. Obligațiunile românești denominate în dolari au înregistrat cele mai slabe performanțe de pe piețele emergente vineri, conform aceleiași analize.

România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și plătește deja cele mai mari costuri de împrumut din regiune. Agențiile de rating au subliniat că stabilitatea politică este esențială pentru reducerea deficitului și evitarea unei retrogradări.

Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, a mers și mai departe. Într-o intervenție la o conferință organizată de ziarul Bursa, acesta a comparat situația României cu cea a Greciei dinaintea crizei din 2008. „Trăim cu mult peste puterile noastre. Supraviețuim din împrumuturi externe. Acest lucru nu se poate rezolva fără să strângem cureaua”, a declarat Rădulescu. Consilierul BNR a precizat că deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, iar cel extern la 8%, adăugând: „Avem o șansă să nu repetăm scenariul grecesc. Sper să o menținem.”

La rândul său, economistul Cristian Păun a semnalat, într-o analiză pentru Digi24, că în lipsa stabilității politice cursul euro ar putea ajunge la 5,3–5,4 lei, iar în scenariul pierderii ratingului investițional, la 6–7 lei. „Jumătate din datoria publică a României este externă”, a explicat Păun. „Creditorii se vor uita foarte circumspect la tine și îți vor crește dobânda.”

Echilibru între oportunitate și risc

Finanțările obținute la Washington demonstrează că România continuă să fie percepută de instituțiile internaționale ca un partener credibil pentru proiecte strategice. Totuși, analiștii atenționează că această încredere poate fi erodată rapid de turbulențele politice interne. Bursa de la București a deschis săptămâna în scădere cu peste 1,5%, sub presiunea dublă a crizei de coaliție și a tensiunilor din Orientul Mijlociu.