Reactorul 2 de la Cernavodă s-a oprit: România apelează la importuri

La ora 7:00, joi, 13 august 2026, Nuclearelectrica a inițiat procedura de oprire controlată a Reactorului 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. La ora 11:00, unitatea a fost desincronizată complet de la Sistemul Energetic Național (SEN), lăsând România fără nicio unitate nucleară activă. Reactorul 1 fusese oprit pe 28 iulie din aceleași motive, iar oprirea celei de-a doua unități fusese anunțată miercuri, după ce nivelul Dunării a continuat să scadă sub pragul critic.

Cauza: Dunărea la cel mai scăzut debit al verii

Decizia a fost impusă de scăderea drastică a nivelului Dunării la Cernavodă, care a coborât la circa 1.370 de metri cubi pe secundă (mc/s) — sub limita minimă de 1.500 mc/s necesară funcționării în siguranță a reactoarelor, care au nevoie de apa fluviului pentru răcire. Media obișnuită a lunii august este de circa 3.900 mc/s. „Pur și simplu nu sunt precipitații în întreg bazinul Dunării", transmit hidrologii, potrivit Profit.ro.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) estimează că debitul Dunării va rămâne în intervalul 1.350-1.400 mc/s în perioada 12-19 august 2026, fără precipitații semnificative în prognoze.

Ce pierde România: 1.400 MW și 20% din producție

Cele două reactoare de la Cernavodă asigurau împreună aproximativ 20% din producția totală de electricitate a României, cu o putere combinată de circa 1.400 MW. „Cei 680 de megawați pe care îi producem la ora 11:00 vor fi scoși din Sistemul Energetic Național", a confirmat Romeo Urjan, directorul centralei, potrivit Știrile ProTV și Profit.ro.

Consecința s-a reflectat imediat în piața de energie: prețul spot al electricității a urcat la aproape 487 de euro pe megawatt-oră la vârful de seară — cu circa 18,6% mai mult față de ziua anterioară, relatează Economica.net.

Planul de urgență: importuri, hidro și Rovinari

Autoritățile au activat mai multe mecanisme de compensare:

• Importuri extinse din Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina — capacitate disponibilă de până la 4.000 MW; importurile efective la vârf de seară au ajuns la 1.700-2.500 MW, conform declarațiilor premierului.
• Producție hidro suplimentară și pornirea unui grup energetic la Termocentrala Rovinari, pentru a compensa parțial deficitul.
• Reducere voluntară a consumului marilor consumatori industriali, estimată la 200-400 MW în orele de vârf.

„Se va face limitare de la marii consumatori industriali, dar consumul casnic, serviciile esențiale, spitale, școlile nu au nici cel mai mic pericol", a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, potrivit Digi24. Guvernul a transmis și o alertă timpurie Comisiei Europene și statelor membre UE.

Context european: Ungaria și Franța se confruntă cu aceeași criză

Nu doar România se confruntă cu această problemă. Centrala nucleară Paks din Ungaria este afectată de același nivel scăzut al Dunării, iar guvernul de la Budapesta a mobilizat armata pentru construirea unui baraj și a anunțat scufundarea unor barje pentru a ridica temporar nivelul apei la prizele de răcire. Franța a oprit și ea o cincime din capacitatea nucleară din cauza caniculei și a invaziei de meduze în sistemele de răcire, inclusiv trei reactoare la centrala Gravelines, relatează Euronews.

Republica Moldova, care importă circa 60% din energia sa din România, este și ea afectată direct de oprirea centralei de la Cernavodă, potrivit Libertatea.

Când reia centrala producția

Romeo Urjan a precizat că repornirea este condiționată de revenirea debitului Dunării la nivelul minim necesar timp de cel puțin 24 de ore, la care se adaugă 24-48 de ore de proceduri tehnice propriu-zise. „Prognozele noastre arată că pe următoarele 10 zile nivelul Dunării scade în continuu, deci nu putem vorbi de o repornire", a declarat directorul centralei, conform Adevărul. În cel mai optimist scenariu, centrala poate reveni la producție după minimum 10-12 zile.

O expertă română din cadrul Uniunii Europene, Corina Murafa, a semnalat, potrivit HotNews, un deficit structural: „La discuțiile despre adaptarea la schimbările climatice, scaunul rezervat României a fost gol." Ea avertizează că lipsa de pregătire față de fenomenele climatice extreme va genera vulnerabilități tot mai mari în sistemul energetic național.