Războiul din Iran: Senatul eșuează din nou, costul se dublează

Senatul Statelor Unite a respins joi, 30 aprilie, a șasea rezoluție prin care democrații încercau să invoce Legea Puterilor de Război (War Powers Resolution) pentru a limita autoritatea președintelui Donald Trump de a continua operațiunile militare împotriva Iranului. Votul a fost 47-50, cu doar doi republicani — Susan Collins din Maine și Rand Paul din Kentucky — alăturându-se democraților. Democratul John Fetterman din Pennsylvania a votat împotrivă.

Armistițiul ca subterfugiu juridic

Respingerea rezoluției vine în contextul expirării termenului de 60 de zile prevăzut de Legea Puterilor de Război din 1973, care impune președintelui să obțină autorizarea Congresului pentru continuarea operațiunilor militare. Termenul expiră vineri, 1 mai 2026, la 60 de zile de la notificarea oficială trimisă Congresului pe 2 martie.

Secretarul Apărării Pete Hegseth a avansat o interpretare juridică inedită: armistițiul în vigoare „oprește sau suspendă” contorul de 60 de zile. „Suntem într-un armistițiu acum, ceea ce, în interpretarea noastră, înseamnă că termenul de 60 de zile se oprește”, a declarat Hegseth în fața Comisiei pentru Forțele Armate a Senatului, potrivit Army Times.

Senatorul Tim Kaine, democrat din Virginia, a respins imediat argumentul: „Nu cred că legea ar susține această interpretare.” Textul legislativ din 1973 nu conține nicio referire la armistițiu sau la posibilitatea suspendării termenului, conform analizei Army Times.

Legea prevede o extensie de 30 de zile, însă exclusiv pentru retragerea trupelor din zona de ostilități, nu pentru continuarea operațiunilor ofensive. „Nu este un cec în alb de 30 de zile pentru ca președintele să continue ostilitățile după bunul plac”, a subliniat expertul juridic David Janovsky, citat de CBS News.

Costul real: 50 de miliarde, nu 25

În paralel cu bătălia constituțională, audierea din Senat a scos la iveală discrepanțe majore în estimarea costurilor războiului. Controlorul financiar interimar al Pentagonului, Jules Hurst, a prezentat o cifră oficială de 25 de miliarde de dolari pentru Operațiunea Epic Fury. Însă oficiali americani familiarizați cu evaluările interne au declarat pentru CBS News că suma reală se apropie de 50 de miliarde de dolari.

Diferența provine din categorii de cheltuieli omise din raportarea oficială: cele 24 de drone MQ-9 Reaper pierdute (la peste 30 de milioane de dolari fiecare), reparațiile bazelor militare avariate de atacurile iraniene — inclusiv cartierul general al Flotei a Cincea din Bahrain, cu daune estimate la 200 de milioane de dolari, scrie Al Jazeera citând The New York Times — precum și costurile suplimentare cu combustibilul și reconstrucția infrastructurii militare.

Senatorul Chris Coons a afirmat: „Sunt sincer convins că această cifră este subestimată.” Senatorul Richard Blumenthal a presat oficialii Pentagonului, argumentând că estimarea de 25 de miliarde nu reflectă totalul cheltuielilor, transmite CBS News.

Dincolo de costurile militare directe, impactul economic asupra gospodăriilor americane este semnificativ. Prețul benzinei a ajuns la 4,23 dolari pe galon, în creștere cu 40% față de nivelul anterior conflictului, iar petrolul Brent a depășit 120 de dolari pe baril, conform Al Jazeera. Institutul American al Întreprinderii (AEI) estimează costuri suplimentare de circa 150 de dolari pe lună pentru fiecare gospodărie americană, din cauza scumpirii combustibilului și a îngrășămintelor, arată datele CBS News.

Economista Linda Bilmes de la Harvard a avertizat că, incluzând îngrijirea veteranilor și refacerea stocurilor de muniții, factura totală ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de dolari. „Războaiele costă întotdeauna mai mult decât se estimează”, a spus Bilmes, citată de Al Jazeera.

Audierea din Senat: schimburi aprinse

Audierea de joi a fost a doua zi consecutivă de interogare a lui Hegseth în Congres, după aproape șase ore de dezbateri tensionate în Camera Reprezentanților miercuri, relatează Euronews.

Senatorul Jack Reed, liderul democraților în Comisia pentru Forțele Armate, l-a acuzat pe Hegseth că a recurs la „exagerări periculoase” pentru a crea o imagine falsă a unui triumf militar american. „Îi spuneți președintelui ceea ce vrea să audă, nu ceea ce trebuie să audă”, a precizat Reed, avertizând că „forța fără strategie duce la înfrângere”, potrivit The Guardian.

Hegseth a negat că l-ar fi mințit pe Trump sau că ar fi investit în companii de apărare înaintea conflictului, respingând acuzațiile de tranzacții privilegiate ridicate de senatoarea Elizabeth Warren, anunță Newsweek. „Vă dau un mare și categoric nu”, a răspuns Hegseth la întrebarea despre investiții.

Reprezentantul John Garamendi a calificat conflictul drept „o calamitate geopolitică, o eroare strategică și o rană autoinflictată”, în cadrul audierilor din Camera Reprezentanților, conform Euronews. Senatoarea Kirsten Gillibrand i-a reproșat lui Hegseth că Pentagonul a redus cu 90% Centrul de Excelență pentru Protecția Civililor, în condițiile în care infrastructura civilă — școli și spitale — a fost distrusă, notează Al Jazeera.

Fisuri în blocul republican

Deși rezoluția democrată a eșuat, unii republicani au dat semnale de neliniște. Senatorul John Curtis din Utah a declarat că „nu va sprijini acțiuni militare continue dincolo de termenul de 60 de zile fără aprobarea Congresului”. Senatorul Josh Hawley din Missouri a afirmat că „legea trebuie respectată”, iar liderul majorității din Senat, John Thune, a cerut „un plan pentru a pune capăt conflictului”, după cum relatează CBS News.

În paralel, Administrația Trump a menționat „conversații active” cu parlamentarii, însă a sugerat că opoziția din Congres subminează eforturile militare. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a susținut că Statele Unite „nu sunt în război” și că legislativul nu ar trebui „să se pună în fața administrației în timpul negocierilor sensibile”, potrivit CBS News.

Precedente și perspective

Legea Puterilor de Război din 1973 nu a fost niciodată invocată cu succes pentru a pune capăt unei campanii militare americane. Administrația Obama a argumentat în 2011 că loviturile aeriene din Libia nu constituiau „ostilități”, iar administrația Clinton a continuat bombardamentele din Kosovo în 1999 dincolo de termenul legal. Istoria sugerează că termenul de 60 de zile funcționează mai degrabă ca o constrângere politică decât ca un mecanism juridic efectiv, conform analizei CBS News.

Cu toate acestea, confluența factorilor — costul în creștere, fisurile din rândul republicanilor și o interpretare juridică nemaiîntâlnită privind armistițiul — face din criza bugetară a Pentagonului și din bătălia constituțională pe tema Iranului un test decisiv pentru echilibrul de putere dintre Casa Albă și Congres.