Putin semnează legea care permite trimiterea armatei în străinătate

Vladimir Putin a semnat pe 25 mai o lege care îi conferă autoritatea de a trimite Forțele Armate ale Rusiei în orice stat din lume sub pretextul „protejării cetățenilor ruși”. Legislația, adoptată de Duma de Stat la jumătatea lunii mai, elimină necesitatea aprobării parlamentare și îi acordă președintelui controlul exclusiv asupra scopului, dimensiunii, zonei de operare și duratei misiunilor.

Ce prevede legea

Noua legislație permite intervenția militară atunci când cetățeni ruși sunt „arestați, deținuți, judecați sau persecutați” de instanțe străine sau de tribunale internaționale a căror jurisdicție nu este recunoscută de Moscova. Formularea vizează direct Curtea Penală Internațională (CPI), care a emis în 2023 un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru deportarea copiilor ucraineni, conform Meduza.

Legea exclude explicit tribunalele la care Rusia participă formal, precum Curtea Internațională de Justiție, ceea ce întărește interpretarea că principala țintă este CPI.

Cine a propus-o și de ce

Proiectul de lege a fost inițiat de Viaceslav Volodin, președintele Dumei, și de Andrei Kartapolov, șeful Comitetului de Apărare. Volodin a descris sistemele judiciare occidentale drept „o mașinărie represivă”, relatează Euronews, în timp ce Kartapolov a invocat „rusofobia galopantă din străinătate” și a legat necesitatea legii de cazul arheologului Alexander Butiagin, reținut în Polonia și eliberat la finele lui aprilie, potrivit Meduza.

Precedente care alimentează îngrijorarea

Rusia a mai invocat „protecția cetățenilor și a populației rusofone” ca justificare pentru intervențiile militare din Georgia (2008), anexarea Crimeei (2014) și invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Noua lege consacră juridic un pretext folosit deja de trei ori în ultimele două decenii.

Analiștii publicației The Bell, citați de Meduza, compară legislația cu American Service-Members' Protection Act, o lege americană menită să protejeze militarii SUA de jurisdicția CPI — aceeași instanță care l-a pus sub acuzare pe Putin.

Implicații practice

Dincolo de dimensiunea simbolică, conform analizei Meduza, legea ar putea formaliza legislativ escorta navelor din așa-numita „flotă fantomă” — petroliere sancționate care transportă țiței rusesc și care sunt deja însoțite de nave ale Marinei ruse.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că legislația ar putea preceda noi operațiuni militare, inclusiv folosind teritoriul Belarusului, în contextul în care președintele Macron l-a sunat recent pe Lukașenko cerându-i să nu permită atragerea Belarusului în conflict, transmite Euronews.

În timp ce legea nu menționează state anume, analiștii occidentali avertizează că prezența comunităților rusești în fostele republici sovietice și în statele NATO de pe flancul estic oferă Kremlinului un pretext elastic de intervenție. Moscova a demonstrat deja, în Georgia și Ucraina, că este dispusă să treacă de la retorică la acțiune militară sub acest tip de justificare.