Macron îl sună pe Lukașenko: „Nu lăsați Belarus să fie atras în război”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a contactat duminică pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko, avertizându-l asupra riscurilor pe care le implică o eventuală implicare a Belarusului în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Este prima convorbire telefonică cunoscută între cei doi lideri de la începutul invaziei ruse din februarie 2022.

Macron „a subliniat riscurile ca Belarusul să se lase atras în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a indicat o sursă din anturajul președintelui francez pentru agenția AFP. Aceeași sursă a adăugat că liderul francez „l-a îndemnat pe Lukașenko să facă pașii necesari pentru a îmbunătăți relațiile dintre Belarus și Europa”.

Versiuni diferite ale discuției

Agenția de stat belarusă BelTA a confirmat convorbirea, însă a oferit o versiune considerabil mai vagă. Potrivit BelTA, „șefii de stat au discutat chestiuni regionale și relațiile dintre Belarus și Uniunea Europeană, și cu Franța în particular”. Agenția a precizat că apelul a avut loc „la inițiativa părții franceze”.

Palatul Élysée nu a emis un comunicat oficial cu privire la discuție.

Context: tensiuni crescânde la frontiera de nord

Apelul survine într-un moment de tensiune acută. Săptămâna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ordonat întărirea frontierelor de nord, invocând informații conform cărora Rusia plănuiește o nouă ofensivă din direcția Belarusului, vizând regiunile Kiev și Cernihiv. Moscova a negat aceste acuzații.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Pază a Frontierei de Stat al Ucrainei, Andrii Demcenko, a declarat pentru Ukrinform că „nu se observă nicio mișcare de echipament, armament sau personal în apropierea imediată” a graniței cu Belarusul. Demcenko a adăugat însă că Rusia exercită presiune asupra Minskului pentru a-l determina să implice direct forțele belaruse în conflict, ceea ce „reprezintă un risc mai mare pentru țara noastră”.

În noaptea de 23 spre 24 mai, Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei, inclusiv cu racheta hipersonică balistică Oreșnik, o armă cu capacitate nucleară deja folosită în atacuri asupra Kievului. Belarusul găzduiește rachete Oreșnik pe teritoriul său încă din decembrie 2025.

Exerciții nucleare și presiune rusă

Pe 18 mai, Rusia și Belarus au desfășurat exerciții comune cu simulare de scenariu nuclear, amplificând îngrijorările occidentale. Invazia rusă din 2022 a fost parțial lansată de pe teritoriul belarus, iar Kievul a semnalat în ultima perioadă survoluri ale dronelor rusești prin spațiul aerian al Belarusului.

În paralel, relațiile dintre Minsk și Occident au cunoscut o relativă dezghețare. În vara anului 2025, Belarusul a intensificat contactele cu statele occidentale, în special cu administrația Trump. În decembrie, Statele Unite au relaxat parțial sancțiunile asupra companiilor belaruse de potasiu, în schimbul eliberării a 123 de deținuți politici.

Pe 21 mai, Lukașenko a afirmat că Belarusul nu intenționează să intre în războiul din Ucraina decât „într-un singur caz” — dacă ar fi atacat — și i-a cerut lui Zelenski „să se calmeze”. Apelul lui Macron sugerează însă că Parisul consideră situația suficient de gravă pentru a relua dialogul direct cu Minskul, după mai bine de patru ani de tăcere diplomatică.