Putin pregătește în secret colapsul NATO; Moldova, a doua prioritate

Liderul rus Vladimir Putin a convocat în decembrie 2025 o ședință secretă cu înalți comandanți militari și șefi ai serviciilor de informații, stabilindu-le un obiectiv explicit pentru 2026: „colapsul NATO și al Uniunii Europene din interior". Dezvăluirea provine dintr-o amplă investigație a The New York Times, bazată pe documente și discuții cu oficiali din serviciile de informații ale Statelor Unite și din mai multe state europene.

Conform investigației, Moldova ocupă locul al doilea pe agenda strategică a Kremlinului — imediat după câștigarea conflictului din Ucraina. Republica situată între Ucraina și România este privită de Moscova ca un nod geopolitic critic: controlul asupra ei ar oferi Rusiei un punct de presiune la flancul sud-vestic al Ucrainei și o platformă pentru a destabiliza și mai mult flancul estic al NATO.

Planul pe două fronturi

Potrivit Digi24, investigația NYT descrie o strategie construită pe două direcții simultane. Prima vizează testarea coeziunii interne a NATO prin incidente cibernetice, provocări navale sau invazii „limitate" care să oblige Alianța să demonstreze că Articolul 5 — clauza de apărare colectivă — mai este funcțional. A doua direcție constă în destabilizarea Moldovei, cu scopul de a bloca definitiv integrarea sa în Uniunea Europeană.

Serviciile de informații occidentale, citate de mai multe publicații internaționale, consideră că scenariul unui atac rusesc împotriva unui stat NATO ar putea deveni realitate în intervalul toamnă 2026 — 2029. Un raport anterior al serviciilor secrete americane, publicat de PulsInfo, avertizase că Putin ar putea încerca să testeze NATO chiar din această toamnă.

Alegeri sub asediu hibrid

Operațiunile concrete desfășurate în Moldova înainte de alegerile parlamentare din septembrie 2025 ilustrează complexitatea războiului hibrid promovat de Kremlin. După cum relatează Meduza, campania s-a desfășurat pe mai multe paliere simultane: cumpărarea masivă de voturi prin rețele locale de intermediari, atacuri cibernetice coordonate îndreptate împotriva infrastructurii electorale și media, dezinformare sistematică și, mai surprinzător, recrutarea unor clerici ortodocși cărora li s-a oferit echivalentul a 1.000 de dolari pentru a promova, din amvon, mesaje anti-europene.

Mai mult decât atât, campania a inclus tabere de antrenament organizate în Serbia, Bosnia și pe teritoriul Rusiei, unde cetățeni moldoveni au fost pregătiți pentru a provoca dezordini în interiorul țării. Serviciul de informații militar rus (GRU) a coordonat aceste activități, potrivit surselor citate de TVP World.

Autoritățile de la Chișinău au ripostat prin sute de percheziții și arestări ale persoanelor conectate la rețelele de destabilizare, beneficiind de sprijinul activ al serviciilor de contrainformații occidentale. La scrutinul din septembrie 2025, blocul pro-european condus de președinta Maia Sandu a obținut peste 50% din voturi, asigurând continuarea cursului de integrare europeană.

„Am câștigat bătălia, dar nu am câștigat războiul"

Mihai Lupașcu, oficial al serviciilor de securitate moldovene, a exprimat cu sobrietate starea de spirit de la Chișinău: „Am câștigat bătălia, dar nu am câștigat războiul." Declarația reflectă convingerea autorităților că presiunile rusești — de la interferențe electorale și manipulare a prețurilor la gaze, până la amenințări provenind din Transnistria — vor continua și se vor amplifica.

Transnistria, atu strategic al Moscovei

Importanța Moldovei pentru planul Kremlinului nu poate fi separată de existența Transnistriei, fâșia separatistă de pe malul stâng al Nistrului aflată de trei decenii sub influență rusească. Pe teritoriul ei staționează câteva sute de militari ruși, în pofida solicitărilor repetate ale Chișinăului de retragere și a hotărârilor internaționale în același sens. Prezența militară rusă la granița sud-vestică a Ucrainei reprezintă, în ochii analiștilor NATO, o potențială linie a doua de atac sau cel puțin un permanent factor de presiune psihologică asupra Moldovei.

Relevanță directă pentru România

România, vecin direct al Moldovei și membră NATO, este expusă acestei dinamici regionale în mod concret. Incidentele recente — drone militare detectate pe teritoriul românesc sau prăbușite lângă granița moldo-ucraineană — au arătat că zona este deja un câmp activ al confruntărilor hibride. Moldova a rechemat ambasadorul din Rusia după ce o dronă militară a căzut la 12 kilometri de granița ucraineană, incident ce a tensionat și mai mult relațiile bilaterale.

Investigația NYT, publicată în contextul în care conflictul din Ucraina continuă și criza din Strâmtoarea Hormuz acaparează atenția occidentală, reamintește că agenda expansionistă a Kremlinului nu se oprește la granițele Ucrainei. Planul de „a prăbuși NATO din interior" — dacă va fi confirmat și în alte investigații independente — ar reprezenta o escaladare calitativă a amenințărilor de securitate la adresa întregului flanc estic al Alianței.