Proteste masive anti-AfD în Germania; Meloni atacă „cordonul sanitar”

Aproximativ 150.000 de germani au ieșit în stradă în aproape 20 de orașe pe 12 septembrie 2026, cerând interzicerea partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), la o săptămână după ce formațiunea a obținut 43,8% din voturi în alegerile din Saxonia-Anhalt — cel mai bun scor electoral al unui partid german de după Al Doilea Război Mondial.

Proteste în 20 de orașe

Demonstrațiile au mobilizat circa 25.000 de manifestanți la Hamburg, aproximativ 12.000 la München și mii de persoane în Berlin, Leipzig și alte mari orașe. Protestatarii au purtat banere cu slogane precum „Interziceți AfD acum” și „Democrația nu are nevoie de alternative”.

Christoph Bautz, directorul organizației civice Campact, a declarat că „o largă secțiune transversală a societății civile iese în stradă pentru a împiedica inamicii constituției să ajungă la putere”.

Meloni rupe rândurile: „cordonul sanitar nu funcționează”

Premierul italian Giorgia Meloni a criticat deschis strategia „cordonului sanitar” practicată de partidele tradiționale germane — politica prin care acestea refuză orice colaborare cu AfD, indiferent de rezultatele electorale.

„Cum putem vedea, aceasta este o strategie care nu funcționează”, a declarat Meloni într-un interviu acordat publicației italiene Il Foglio. Premierul italian a argumentat că răspunsul establishmentului — „a ridica ziduri în loc să răspundă la problemele substanțiale” — nu face decât să alimenteze creșterea AfD. Ascultarea preocupărilor cetățenilor și oferirea de răspunsuri concrete ar reprezenta, în viziunea ei, o abordare mai eficientă.

Declarația lui Meloni a generat tensiune în tabăra dreptei europene: liderul italian face parte din familia politică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), dar se distanțează de excluderea sistematică a oponenților populiști din dialogul politic.

Ulrich Siegmund și declarațiile despre armament

Ample controverse au stârnit și declarațiile liderului regional al AfD în Saxonia-Anhalt, Ulrich Siegmund. La o conferință de presă, el a pus în legătură producția de armament a unei companii israeliene de apărare instalate în landul său cu ceea ce a numit „ofensiva de deportare și remigrare” a partidului — sugerând că echipamentele produse ar putea fi utilizate ulterior în scopuri interne de securitate. Declarațiile au atras critici severe din toate direcțiile politice și au alimentat protestele de vineri.

AfD, la 28% în sondaje naționale

Dincolo de Saxonia-Anhalt, AfD se situează în jurul a 28% în sondajele naționale — o cifră care ar putea permite partidului, teoretic, să construiască o majoritate parlamentară cu alte formațiuni de dreapta. Niciunul dintre partidele tradiționale nu a acceptat totuși să negocieze cu AfD nici la nivel federal, nici regional. Acest blocaj sistematic hrănește tocmai dezbaterea pe care Meloni o ridică: izolarea politică funcționează ca frână sau, dimpotrivă, ca accelerator al radicalizării electorale?

Protestele de vineri se înscriu într-un val mai larg de mobilizare civică: imediat după alegeri, AfD anunțase cereri de arme pentru echipele de deportare, intensificând îngrijorările cu privire la agenda partidului în cazul în care ar ajunge la putere.