AfD vrea arme pentru deportări după victoria de 44% în Saxonia-Anhalt

Liderul AfD din landul german Saxonia-Anhalt, Ulrich Siegmund — cel mai probabil viitor premier al landului —, a declarat că partidul ar putea sprijini construirea unei fabrici de armament israeliene în regiune, cu condiția ca veniturile rezultate să finanțeze campaniile de expulzare a migranților fără statut. Declarațiile au provocat indignare la nivel european, la câteva zile după ce AfD a câștigat alegerile regionale cu un scor record de 43,8%.

Victorie istorică, majoritate ratată cu trei locuri

Scrutinul din 6 septembrie 2026 a consacrat AfD drept cel mai puternic partid din orice land german de după al Doilea Război Mondial, cu 43,8% din voturi și 39 de locuri din 83 în parlamentul regional. Prezența la vot a atins 77,8%, cea mai ridicată din ultimii 15 ani. CDU a obținut 17,2% (15 locuri), SPD 9,3% (8 locuri), Verzi 8,9% (8 locuri), Stânga 8,6% (8 locuri), iar BSW 5,3% (5 locuri).

AfD ratează totuși majoritatea absolută cu trei locuri, ceea ce impune formarea unei coaliții. Formarea unui guvern depinde de negocierile cu BSW sau alte partide, în condițiile în care CDU și restul blocului democratic și-au reafirmat refuzul de a colabora cu extrema dreaptă. După victoria din 6 septembrie, BSW a devenit arbitrul formării guvernului.

„Vom avea nevoie de resurse pentru deportări”

Controversa imediată a venit dintr-o declarație a lui Siegmund privind proiectul companiei israeliene Elbit Systems de a construi o fabrică de componente militare la Sangerhausen, cu potențialul de a crea 400 de locuri de muncă. Interogat dacă AfD va sprijini proiectul, Siegmund a răspuns că partidul „nu condamnă producția de echipament militar în ansamblu” — adăugând că „vom avea în mod natural nevoie de resurse adecvate pentru viitoarele campanii de deportare și expulzare”.

AfD se auto-prezintă drept „partid al păcii”, opunându-se creșterii cheltuielilor de apărare ale Germaniei și ajutorului militar pentru Ucraina. Declarația lui Siegmund — care leagă sprijinul pentru industrializarea militară nu de securitatea națională, ci de finanțarea deportărilor — a stârnit reacții severe din partea Verzilor, SPD și Die Linke.

Grup parlamentar cu trecut controversat

Concomitent, componența noului grup parlamentar AfD din Saxonia-Anhalt a generat un val de investigații jurnalistice. Printre deputații nou-aleși se numără Frank-Ronald Bischoff (78 de ani), care a recunoscut că a lucrat între 1977 și 1989 ca „ofиțer pentru misiuni speciale” în cadrul Ministerului Siguranței Statului (Stasi) din Germania de Est. Simon Lansmann, ales cu 41,6% în circumscripția Salzwedel, se află sub investigație pentru presupuse conexiuni cu grupul neonazist interzis „Artgemeinschaft”. Tobias Rausch, la rândul său, este acuzat de nepotism după ce ar fi angajat membri ai familiei și jucători din echipa proprie de fotbal în funcții plătite din fonduri publice.

Ramura AfD din Saxonia-Anhalt este clasificată de Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) drept „organizație extremistă de dreapta dovedită”.

Merz acuză AfD de curățire etnică; AfD depune plângere penală

Cancelarul german Friedrich Merz (CDU) a acuzat AfD că urmărește o politică de „curățire etnică” prin programul de „remigrațare”. AfD a răspuns prin depunerea unei plângeri penale împotriva cancelarului. Consilierul juridic al grupului parlamentar federal AfD, Stephan Brandner, a declarat că afirmațiile lui Merz „depășesc o limită cu implicații penale”. Acuzația de defăimare urmează să fie examinată de procurori.