Petrolul scade 5%, la minim de două săptămâni

Prețul petrolului a scăzut cu aproximativ 5% duminică, atingând cel mai redus nivel din ultimele două săptămâni, după ce președintele Donald Trump a declarat că negocierile cu Iranul se desfășoară „într-un mod constructiv și ordonat”.

Cotațiile Brent pentru luna iulie au coborât până la 98,12 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a ajuns în jurul valorii de 92 de dolari. Față de acum o lună, prețurile sunt în scădere cu aproximativ 9%, deși rămân cu peste o treime mai mari decât nivelurile anterioare conflictului.

Speranțe de redeschidere a Strâmtorii Hormuz

Piețele reacționează la perspectiva unui acord care ar permite redeschiderea Strâmtorii Hormuz, blocată de ambele părți de la începutul conflictului din 28 februarie 2026. Prin această strâmtoare tranzitau aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial.

Potrivit analistei June Goh de la Sparta Commodities din Singapore, între 10 și 11 milioane de barili pe zi rămân blocate strict prin închiderea strâmtorii. Odată finalizat un acord, aproximativ 100 de milioane de barili din navele aflate în așteptare ar putea fi eliberate pe piață, iar revenirea la fluxul normal ar dura între trei și șase luni.

Kevin Hassett, consilierul economic principal al președintelui Trump, a afirmat că „ne așteptăm ca prețurile energiei să scadă abrupt imediat ce se încheie un acord”.

IEA avertizează: „zona roșie” în iulie

Directorul Agenției Internaționale a Energiei (IEA), Fatih Birol, a semnalat săptămâna trecută că piața petrolului riscă să intre într-o „zonă roșie” în iulie-august dacă situația nu se îmbunătățește. Cererea crește tradițional vara, iar stocurile globale se erodează rapid.

Conflictul din Golf a eliminat efectiv circa 14 milioane de barili pe zi de pe piețele globale — cifră care include și producția oprită a statelor riverane — fiind descris drept una dintre cele mai severe perturbări energetice din istoria modernă.

Europa, vulnerabilă pe gaz

Situația este deosebit de critică pentru aprovizionarea cu gaze naturale a Europei. Stocurile continentale se situează la 35-37% din capacitate, semnificativ sub norma sezonieră de 50%, și riscă să rateze ținta de 80-90% înainte de iarna următoare.

Țări precum Olanda au ajuns la 5,8% din capacitatea de stocare — cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu —, în timp ce Germania și Franța au înregistrat niveluri de doar 20%, respectiv 27% la începutul primăverii.

Compania norvegiană Equinor a atenționat că, dacă s-ar ajunge la o rezolvare rapidă a crizei, Europa ar putea atinge un nivel gestionabil de 75% până la finalul sezonului de injecție. În schimb, o prelungire a blocadei cu încă 1-3 luni ar putea împinge prețul gazului (TTF) spre 90 de euro pe megawatt-oră.

Piețele asiatice în creștere

Pe fondul optimismului, indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu peste 3% la deschiderea ședinței de luni — corespunzătoare serii de duminică în Europa —, atingând un nou maxim istoric, conform Al Jazeera. Dolarul american a scăzut, iar bursele asiatice au deschis în creștere.

Cu toate acestea, acordul nu este încheiat. Potrivit agenției iraniene Tasnim, proiectul de acord ar putea eșua din cauza unor clauze disputate, iar Trump a precizat sâmbătă că nu se va „grăbi” să semneze o înțelegere care „nu este încă pe deplin negociată”. Blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne „în vigoare deplină până la semnarea unui acord”.