OpenAI depune cerere de IPO de un trilion de dolari

OpenAI, compania din spatele ChatGPT, a depus luni o cerere confidențială de ofertă publică inițială (IPO) la Comisia americană pentru valori mobiliare (SEC), deschizând calea spre ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai mari listări bursiere din istorie. Evaluarea vizată ajunge la un trilion de dolari.

Compania fondată în 2015 a confirmat depunerea unui formular S-1 confidențial, declarând că „se așteaptă ca documentul să devină public." „Nu ne-am angajat la un termen, pentru că există lucruri pe care vrem să le facem și care sunt probabil mai ușor de realizat ca firmă privată", a transmis OpenAI, conform Al Jazeera.

Venituri record, pierderi pe măsură

OpenAI a atras peste 122 de miliarde de dolari prin runde private de finanțare, atingând o evaluare de 852 de miliarde de dolari în runda din martie 2026. Printre investitorii de referință se numără SoftBank, Microsoft — care a investit 13 miliarde de dolari din 2019 —, Amazon și Nvidia.

ChatGPT are peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal și peste 50 de milioane de abonați plătiți. Veniturile lunare au atins două miliarde de dolari în martie, cu o rată de creștere de aproximativ patru ori mai mare decât cea a Alphabet sau Meta în perioada lor echivalentă de expansiune, arată datele citate de Al Jazeera.

Cu toate acestea, ritmul susținut de investiții în infrastructura AI se reflectă în pierderile proiectate: analiștii estimează un deficit de 14 miliarde de dolari pentru 2026, relatează Euronews. IPO-ul ar urma să strângă cel puțin 60 de miliarde de dolari, cu Goldman Sachs și Morgan Stanley ca principali consilieri.

Trei mega-IPO-uri de 4 trilioane de dolari

Depunerea OpenAI vine în contextul unui val fără precedent de listări în sectorul tehnologic. SpaceX, compania lui Elon Musk, urmează să debuteze vineri pe Nasdaq la o evaluare de 1,75 trilioane de dolari, în ceea ce va fi cea mai mare ofertă publică din istorie, cu 75 de miliarde de dolari strânse. Cu o săptămână înainte, Anthropic — creatoarea asistentului Claude și principalul rival al OpenAI — a depus propriul S-1 confidențial, la o evaluare de aproximativ 965 de miliarde de dolari.

Cele trei companii totalizează o evaluare combinată de circa 4 trilioane de dolari, iar fondurile pe care le-ar putea atrage depășesc 200 de miliarde — mai mult decât întreaga piață de IPO-uri din SUA estimată pentru 2026, de 160 de miliarde de dolari, transmite Euronews.

Poate piața să absoarbă aceste listări?

Opiniile analiștilor sunt împărțite. JP Coviello, analist Citi, consideră că „piața poate absorbi" aceste oferte, argumentând că ponderea inițială în indicii bursieri va fi modestă și va crește treptat. Doar 4% din acțiunile SpaceX vor fi disponibile pentru tranzacționare la debut.

Morningstar adoptă o poziție mai prudentă, evaluând SpaceX la mai puțin de jumătate din prețul propus de 1,75 trilioane de dolari. Istoric, companiile evaluate la peste 40 de ori veniturile au tendința de a avea randamente sub medie pe termen lung, avertizează analiștii citați de Euronews.

De la nonprofit la gigant bursier

Drumul OpenAI spre bursă a fost marcat de controverse. Fondată în 2015 ca organizație nonprofit de cercetare de către Sam Altman și Elon Musk, compania a creat o filială cu scop lucrativ în 2019. Recent, s-a restructurat ca o corporație de beneficiu public, un compromis între misiunea sa declarată de a dezvolta inteligența artificială „în beneficiul umanității" și presiunile comerciale.

Un obstacol major a fost eliminat în mai, când un juriu american a respins procesul intentat de Musk, care contesta transformarea comercială a companiei. Decizia a îndepărtat o incertitudine juridică ce ar fi putut bloca planurile de listare, potrivit CBS News.

Cursa IPO-urilor AI

Listările simultane ale OpenAI, Anthropic și SpaceX marchează un punct de cotitură pentru industria inteligenței artificiale. Doar în ultimul an, evaluările celor mai mari companii AI au explodat — Anthropic a ajuns la o rată anualizată a veniturilor de 47 de miliarde de dolari, cu o marjă operațională de aproximativ 5%, conform Euronews.

Washington și Bruxellesul se poziționează diferit față de acest val. Administrația Trump a relaxat reglementările privind inteligența artificială, în timp ce Uniunea Europeană menține o abordare mai strictă prin Legea AI, care intră în vigoare treptat. Această divergență regulatorie va influența nu doar piețele financiare, ci și direcția globală a industriei.

Listarea OpenAI, dacă se concretizează în toamna acestui an, ar marca tranziția definitivă a inteligenței artificiale generative de la experiment de cercetare la pilon al economiei globale.