OPEC+ măreşte producția; petrolul scade sub 72 dolari

Șapte state membre ale alianței OPEC+ au convenit duminică să majoreze producția de petrol cu 188.000 de barili pe zi începând din luna august 2026, continuând seria de creşteri lunare care a început la finalul primăverii. Este a cincea creştere consecutivă din ultimele cinci luni, potrivit Al Jazeera şi PBS NewsHour.

Prețul petrolului, în scădere accelerată

Anunțul a accentuat scăderea cotațiilor internaționale ale petrolului. Prețul barilului de tip Brent a coborât sub 72 de dolari, în timp ce contractele futures pentru țițeiul american WTI au pierdut 0,4%, ajungând la 68,36 de dolari pe baril — un declin semnificativ față de cotațiile de peste 120 de dolari înregistrate în martie 2026, la apogeul crizei din Strâmtoarea Hormuz.

Statele care au convenit creşterea sunt Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Kazahstan, Algeria şi Oman. Decizia înscrie grupul pe traiectoria eliminării treptate a restricțiilor de producție impuse în 2023, când piețele globale de energie erau sub presiunea cererii post-pandemice.

Hormuz, redeschis după acordul SUA-Iran

Contextul care a permis reluarea creşterilor de producție este normalizarea tranzitului prin Strâmtoarea Hormuz, punctul de trecere al aproximativ 20% din petrolul mondial. Conform Reuters, după acordul provizoriu dintre Statele Unite şi Iran, circulația prin strâmtoare s-a reluat treptat, deşi nu fără complicații.

Emiratele Arabe Unite au reluat aproape complet exporturile de petrol prin Hormuz, apelând la o flotă de tancuri cu transponderele dezactivate — metodă denumită în industrie „flotă fantomă” — pentru a evita controalele iraniene, potrivit Reuters. Un rol-cheie în asigurarea capacității de transport l-a jucat compania sud-coreeană Sinokor, care a pus la dispoziție supratancuri pentru ADNOC, compania petrolieră de stat emirată.

Producția reală OPEC+ a scăzut în timpul conflictului la 33,13 milioane de barili pe zi în mai, față de 42,77 milioane în luna februarie, înainte de escaladarea crizei. Creşterile lunare convenite de atunci reprezintă o revenire treptată spre capacitățile anterioare.

Iranul, în fața unui surplus de ofertă

Chiar dacă exporturile iraniene revin treptat pe piață în contextul tratativelor cu SUA — care urmează să fie reluate pe 11 iulie —, Iranul riscă să întâmpine dificultăți în lichidarea stocurilor acumulate. Potrivit CNBC, entuziasmul Chinei pentru importuri de petrol iranian a scăzut, în condițiile unui excedent global de ofertă şi ale prețurilor în scădere. Anterior, Teheranul propusese taxe de tranzit pentru navele care traversează Hormuz, o măsură care a tensionat relațiile cu statele exportatoare din Golf.

Analiştii apreciază că tendința descendentă a prețurilor petrolului va continua atâta timp cât producția OPEC+ creşte, cererea chineză rămâne moderată şi tranzitul prin Hormuz se normalizează — trei variabile care, în prezent, converg în acelaşi sens.