Nicușor Dan sesizează CCR: legea ANI riscă 770 de milioane de euro

Președintele Nicușor Dan a sesizat, luni, Curtea Constituțională a României (CCR) în privința noii legi a integrității, adoptate de Parlament pentru îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Administrația Prezidențială motivează decizia prin existența unor „prevederi arbitrare și flagrant neconstituționale" care ar putea „sabota tocmai scopul urmărit" de lege.

Ce contestă președintele

Sesizarea vizează trei categorii de dispoziții considerate neconstituționale.

Declarațiile de avere extinse la parteneri. Noua lege obligă soții și „persoanele care au relații asemănătoare acelora dintre soți" să completeze declarații de avere alături de demnitarul cu care trăiesc. Potrivit sesizării, legea nu stabilește niciun criteriu obiectiv — „durată, conviețuire, interdependență economică, asumare publică" — pentru a determina când o relație afectivă devine relevantă juridic, lăsând individul în situația de a se „autocalifica drept destinatar al obligației". Curtea a mai constatat un viciu similar de constituționalitate în 2025, iar sesizarea actuală afirmă că amendamentele parlamentare reprezintă „o formă agravată a viciului de constituționalitate deja constatat de Curte".

Retroactivitatea interdicțiilor. Un amendament prevede o interdicție de trei ani de ocupare a funcțiilor publice pentru persoane care au comis anumite fapte. Aplicarea sa la mandate aflate deja în curs ar încălca principiul neretroactivității, susține Nicușor Dan. Prevederea vizează, printre altele, situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, al cărui mandat a fost pus în discuție de modificările PSD la legea ANI.

Viața privată. Obligarea partenerilor de viață să facă publice informații financiare constituie, în opinia Administrației Prezidențiale, o ingerință nejustificată asupra unor persoane care nu exercită nicio funcție publică.

Termenul de 12 august și miza PNRR

CCR va dezbate sesizarea prezidențială pe 12 august, alături de contestații depuse de parlamentari USR și PNL, o sesizare a AUR și una a SOS România. Termenul vine cu 19 zile înainte de 31 august, data-limită impusă de PNRR pentru adoptarea unui cadru legislativ funcțional privind integritatea. Eșecul ar putea compromite un jalon evaluat la 770 de milioane de euro — sumă menționată și în contextul mai larg al angajamentelor României față de Comisia Europeană.

Administrația Prezidențială a subliniat că „actualizarea legislației în domeniul integrității este necesară" și că „România și-a asumat acest angajament ca jalon în PNRR", dar a precizat că „un obiectiv legitim nu poate justifica introducerea unor prevederi arbitrare și flagrant neconstituționale, care ar sabota tocmai scopul urmărit".

Reacții politice

Președintele AUR, George Simion, a comentat ironic sesizarea: „Se vede și de pe Lună ceea ce vedem noi?", sugerând că gestul prezidențial confirmă obiecțiile pe care formațiunea sa le ridicase anterior față de lege. Legea ANI a fost adoptată cu voturile PSD și AUR, care au introdus amendamentele controversate.

Sesizarea prezidențială vine după ce și grupurile parlamentare USR și PNL au contestat la rândul lor aceleași prevederi, semn că opoziția față de forma actuală a legii transcende granițele politice.