Negocierile de aderare la UE încep pe 15 iunie

Uniunea Europeană a făcut marți, 3 iunie, un pas decisiv spre extinderea în est: ambasadorii celor 27 de state membre au formalizat decizia de a deschide primul cluster de negociere cu Ucraina și Republica Moldova. Conferința interguvernamentală care marchează deschiderea oficială este programată pe 15 iunie la Luxemburg, după cum relatează Euronews.

Decizia a fost posibilă după ce premierul ungar Péter Magyar a anunțat ridicarea vetoului impus de Budapesta timp de doi ani, în urma unui acord bilateral cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.

Ce prevede acordul Magyar-Kiev

Acordul vizează aproximativ 150.000 de persoane de etnie maghiară din Transcarpatia și prevede extinderea drepturilor lingvistice, educaționale, culturale și politice ale acestora, conform Digi24 și Euronews.

„Sunt foarte bucuros să vă anunț că am ajuns la un acord amplu cu Ucraina privind extinderea drepturilor minorității maghiare”, a declarat Magyar pe rețelele sociale. „În trei săptămâni, am făcut ceea ce Viktor Orbán nu a reușit în 10 ani”, a adăugat premierul ungar, scrie Libertatea.

Relațiile dintre Budapesta și Kiev s-au deteriorat după legea ucraineană a limbii din 2017, care impunea limba ucraineană ca limbă de predare începând din clasa a cincea, și după restricțiile din 2019 privind utilizarea oficială a limbii maghiare. Angajamentele Ucrainei vor fi incluse în planul de acțiune pe care Kievul îl prezintă Bruxelles-ului ca parte a procesului de aderare.

Condițiile Budapestei

Deși a ridicat vetoul, Ungaria menține rezerve importante. Magyar a precizat că „Ungaria nu susține negocieri accelerate de aderare la UE” pentru Ucraina, relatează Știrile ProTV.

Budapesta își condiționează sprijinul pentru deschiderea capitolelor de negociere de respectarea angajamentelor privind minoritatea. Mai mult, dacă Ucraina reușește să închidă toate cele 33 de capitole într-un interval de 10-15 ani, Ungaria va organiza un referendum cu valoare obligatorie privind aderarea efectivă, conform Euronews.

Din punct de vedere tehnic, Ungaria poate reimpune vetoul în orice moment, însă oficialii europeni s-au arătat optimiști că procesul va avansa fără obstacole.

Primul cluster: statul de drept și justiția

Procesul de aderare la UE presupune parcurgerea a 33 de capitole, împărțite în șase clustere tematice. Primul — denumit „Elementele fundamentale” — acoperă statul de drept, drepturile omului și reforma justiției. Acesta trebuie deschis primul și închis ultimul, fiind considerat pilonul central al întregului proces.

„Aceasta marchează un moment important în procesul lor de integrare europeană și transmite un mesaj puternic de unitate al UE”, a transmis președinția cipriotă a Consiliului UE.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a confirmat că decizia „va permite statelor membre să avanseze cu deschiderea primului cluster de negociere cu Ucraina și Moldova”. Ministrul irlandez de externe, Helen McEntee, a calificat momentul drept „un reper istoric” care transmite „un semnal clar că viitorul ambelor țări se află în familia Uniunii Europene”, potrivit RTÉ.

Moldova: reforme lăudate, Rusia denunțată

Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European a adoptat, cu 58 de voturi pentru, 16 împotrivă și 3 abțineri, un raport care salută „progresele semnificative în reformarea sistemului de justiție” și eforturile anticorrupție ale Republicii Moldova.

Raportul avertizează asupra „interferenței ostile persistente a Rusiei în afacerile interne” ale Moldovei, inclusiv prin dezinformare, finanțări ilicite și ingerințe electorale. Eurodeputat̂ii solicită eliminarea dependenței energetice de Rusia și reintegrarea regiunii Transnistria.

„Acum este momentul să recompensăm realizările concrete ale țării. Fac apel la statele membre să acționeze rapid pentru deschiderea negocierilor oficiale”, a declarat raportorul Sven Mikser.

„Planul B” al Moldovei: unirea cu România

Pe fondul avansării procesului european, vicepremierul moldovean Eugen Osmochescu a lansat un semnal neașteptat: reunificarea cu România rămâne un „Plan B” în cazul în care aderarea la UE nu avansează până la finalul anului 2028.

„Există un preț. Va trebui asumat de România și de Uniunea Europeană. Dar nu ar fi la fel de mare precum costurile reunificării Germaniei de Est cu Germania de Vest”, a afirmat Osmochescu, potrivit Digi24 și Știrilor ProTV.

Aproximativ 850.000 din cele 2,4 milioane de cetățeni moldoveni dețin pașapoarte românești. Sprijinul pentru reunificare se situează la circa 40% în Republica Moldova și la aproximativ 70% în România. Declarația vicepremierului vine în contextul presiunilor rusești și al dificultăților din procesul de aderare.

Ce urmează

Conferința interguvernamentală de pe 15 iunie va marca debutul oficial al negocierilor pe clusterul „Elementele fundamentale”. Statele membre lucrează în prezent la elaborarea poziției comune de negociere.

Raportul Parlamentului European privind Ucraina, adoptat de Comisia pentru Afaceri Externe cu 54 de voturi pentru și 17 împotrivă, subliniază că „ucrainenii și Europa trebuie să modeleze împreună negocierile de pace” și respinge garanțiile de securitate condiționate ale SUA legate de retragerea din Donbas.

Raportorul Michael Gahler a afirmat: „Ucraina demonstrează că, prin determinare, poate în același timp să reziste agresiunii, să se apere și să pășească pe drumul aderării la UE”.