Negocieri SUA-Iran: delegațiile au ajuns la Islamabad

Emisarii președintelui american Donald Trump — Steve Witkoff și Jared Kushner — au plecat sâmbătă dimineață spre Islamabad pentru a doua rundă de negocieri menite să pună capăt conflictului cu Iranul, în timp ce ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a ajuns deja vineri seara în capitala Pakistanului. Iranul neagă însă existența unor discuții directe cu partea americană.

Iranul: „Nicio întâlnire cu SUA”

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baqaei, a declarat pe platforma X că „nicio întâlnire nu este planificată între Iran și SUA”, precizând că observațiile Teheranului vor fi transmise Pakistanului, care joacă rolul de mediator. Potrivit Al Jazeera, delegația iraniană nu a confirmat participarea la discuții directe, iar agenția iraniană Tasnim a susținut că vizita lui Araghchi vizează exclusiv întâlniri cu autoritățile pakistaneze.

De cealaltă parte, Casa Albă a transmis un mesaj diferit. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat la Fox News că administrația americană a „constatat anumite progrese din partea iraniană în ultimele zile” și și-a exprimat speranța că va avea loc o conversație fructuoasă care să conducă la un acord, relatează PBS NewsHour.

Trump: „Iranul pregătește o ofertă”

Președintele Trump a declarat pentru Reuters că Iranul „pregătește o ofertă” care ar răspunde cerințelor americane, adăugând: „Vom vedea”. Declarația a fost confirmată de NBC News, Jerusalem Post și alte publicații internaționale. Cerințele SUA rămân ferme: abandonarea completă a programului de îmbogățire a uraniului și libertatea traficului prin Strâmtoarea Ormuz.

Vicepreședintele JD Vance, care a condus prima rundă de negocieri — încheiată fără progres la 11 aprilie —, nu participă direct la această a doua rundă, dar este pregătit să intervină în cazul în care discuțiile avansează, transmite Newsweek.

Blocada navală continuă

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat într-un briefing că blocada navală a SUA va continua „atât cât este necesar”, subliniind că „timpul nu este de partea” Iranului. Potrivit CBS News, 34 de nave non-iraniene au putut tranzita Strâmtoarea Ormuz în acea zi, dar traficul maritim rămâne în mare parte înghețat.

SUA mențin în prezent trei grupuri de portavioane simultan în Orientul Mijlociu — USS Abraham Lincoln, USS Gerald R. Ford și USS George H.W. Bush —, pentru prima dată din 2003, arată datele citate de CursDeGuvernare. Peste 15.000 de militari americani și mai mult de 200 de avioane sunt dislocate în regiune.

Blocada navală americană a început pe 13 aprilie, iar Iranul a răspuns închizând Strâmtoarea Ormuz pentru toată navigația străină, conform Al Jazeera. Teheranul a impus un sistem de „taxă de trecere”, unele nave fiind taxate cu până la 2 milioane de dolari. Iranul a confiscat și cel puțin două nave, inclusiv M/V Touska, după cum relatează CBS News.

Impactul economic global

Războiul, aflat în a opta săptămână, a produs efecte economice semnificative. Prețul petrolului Brent s-a stabilizat la 105 dolari pe baril, cu un câștig săptămânal de 15 dolari, conform OilPrice. Prețul mediu al benzinei în SUA a depășit 4,06 dolari pe galon, față de 2,98 dolari înainte de conflict, potrivit CBS News.

Inflația anuală măsurată prin indicele prețurilor de consum (CPI) a ajuns la 3,3%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, iar economiștii proiectează o scădere a creșterii PIB-ului american la 1,8% în 2026, arată aceeași sursă. Mark Zandi de la Moody’s a avertizat că „pagubele sunt deja produse” și că nu există o revenire rapidă la prețurile anterioare ale petrolului.

Japonia a anunțat eliberarea a 36 de milioane de barili din rezervele strategice începând cu 1 mai, iar administrația Trump a extins derogarea legii Jones Act cu 90 de zile pentru a facilita transportul intern de combustibili, conform OilPrice.

Europa, între diplomație și frustrare

La summitul UE de la Nicosia, cancelarul german Friedrich Merz a propus relaxarea treptată a sancțiunilor contra Iranului în schimbul redeschiderii Strâmtorii Ormuz, renunțării la programul nuclear și încetării amenințărilor la adresa Israelului. Propunerea a fost întâmpinată cu scepticism, transmit Digi24 și Economica.net.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că „este prea devreme” pentru o asemenea relaxare, în timp ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat că Iranul „a eșuat repetat să ofere garanții” privind programul nuclear. Factura UE pentru combustibili fosili importați a crescut cu peste 25 de miliarde de euro de la începutul conflictului, potrivit Euronews.

Criza umanitară se agravează

ONU avertizează că situația umanitară din Iran se deteriorează. Sute de unități medicale iraniene au fost avariate sau distruse, iar o fabrică a Crucii Roșii care furnizează 60% din filtrele de dializă ale Iranului mai dispune de materii prime pentru cel mult trei luni, conform UN News. Cristhian Cortez Cardoza, director regional adjunct al IFRC, a declarat: „Armistițiul nu înseamnă că conflictul s-a încheiat”, referindu-se la consecințele pe termen lung ale bombardamentelor anterioare încetării focului.

Termen limită: 1 mai

Un termen critic se apropie: pe 1 mai expiră autorizația prezidențială de 60 de zile acordată de Congresul SUA pentru operațiunea militară în Iran, potrivit Al Jazeera. Fără o nouă aprobare legislativă, administrația Trump ar fi obligată legal să înceteze ostilitățile sau să ceară un vot formal din partea Congresului — o dezbatere care ar putea complica și mai mult negocierile de la Islamabad.