NATO: 40 miliarde $ pentru drone; România intră în Drone Edge

NATO a investit oficial peste 40 de miliarde de dolari în programul Drone Edge, un pachet de capabilități anti-dronă lansat de secretarul general Mark Rutte la Summit-ul de la Ankara pe 7 iulie. Douăzeci de state aliate, inclusiv România, participă la inițiativă.

„Dronele au schimbat modul în care se poartă războiul", a transmis Ministerul Apărării de la București, explicând de ce România s-a alăturat programului. Investiția acoperă o perioadă de cinci ani și vizează detectarea, identificarea și neutralizarea amenințărilor aeriene neidentificate.

Cei trei piloni ai programului

Drone Edge se structurează în jurul a trei componente principale, potrivit anunțului NATO:

• Platformă comună de achiziții — statele membre pot accesa contracte pre-testate pentru sisteme anti-dronă, simplificând și accelerând dotarea defensivă;
• Achiziții prin NSPA — NATO Support and Procurement Agency va centraliza procurarea de drone de supraveghere în beneficiul membrilor Alianței;
• Antrenament intensificat — până la sfârșitul anului 2027, NATO urmărește o creștere de cinci ori a numărului de operatori de drone calificați în cadrul statelor membre.

Ministerul Apărării a explicat logica operațională: „Mai întâi trebuie detectate, identificate și urmărite, abia apoi poate fi luată decizia adecvată." Viteza cu care sunt parcurse aceste etape determină direct capacitatea de reacție a forțelor aliate.

Ce a semnat România la Ankara

În marja Summit-ului, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a semnat un memorandum actualizat pentru programul NATO Flight Training Europe, extins acum și la Franța, Finlanda și Suedia. Programul pregătește piloți pentru aeronave de luptă, elicoptere și drone, într-un format multinațional coordonat de Alianță.

Participarea României în Drone Edge înseamnă că armata română va putea contribui la sistemele comune de detectare și va beneficia de prețuri negociate colectiv în cadrul platformei de achiziții NATO, conform declarațiilor Ministerului Apărării.

Lecțiile unui conflict de trei ani

Decizia NATO vine după ce conflictul din Ucraina a demonstrat că dronele au redefinit tactica militară la scară largă — de la atacuri precise asupra rafinăriilor până la loviturile cumulative care erodează capacitatea defensivă a adversarului. Conflictul din Orientul Mijlociu a confirmat că drone ieftine pot neutraliza sisteme de apărare mult mai costisitoare, impunând un răspuns coordonat la nivelul Alianței.

Amenințările la adresa infrastructurii NATO din flancul estic — inclusiv bazele din România, menționate explicit în amenințările rusești — au adăugat urgență adoptării Drone Edge ca prioritate colectivă.

Programul are și o dimensiune economică: platforma comună de achiziții urmărește să reducă fragmentarea contractelor între state membre și să creeze economii de scară pentru sistemele anti-dronă.

România, ca stat NATO cu frontieră la Marea Neagră, are un interes strategic direct în capabilitățile anti-dronă: dronele rusești lansate în spațiul ucrainean au pătruns de mai multe ori în spațiul aerian românesc în ultimii ani, impunând interceptări și declanșând alerte. Participarea în Drone Edge oferă acces la o arhitectură defensivă testată colectiv.