Moscova amenință: aliații care primesc bombardiere nucleare franceze devin ținte

Adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, a avertizat că orice stat european care acceptă desfășurarea de avioane franceze echipate cu arme nucleare va fi inclus pe lista de ținte prioritare a Moscovei în cazul unui conflict major.

„Evident, armata noastră va fi obligată să acorde o atenție deosebită acestei probleme în contextul actualizării listei de ținte prioritare în cazul unui conflict major”, a declarat Grușko într-un interviu difuzat joi, 23 aprilie, conform Reuters.

Oficialul rus a calificat planurile franceze drept o „consolidare necontrolată” a potențialului nuclear al NATO și a argumentat că, în loc să întărească securitatea aliaților, aceste desfășurări o slăbesc de fapt. „Securitatea acestor țări este, în realitate, diminuată”, a adăugat Grușko, cerând totodată ca viitoarele negocieri privind controlul armamentelor să includă arsenalele nucleare ale Franței, Marii Britanii și Statelor Unite.

Descurajarea avansată a lui Macron

Declarațiile vin ca reacție la discursul președintelui Emmanuel Macron de la baza de submarine nucleare de la Île-Longue, din 2 martie 2026. Macron a anunțat atunci prima creștere a arsenalului nuclear francez din 1992, introducând totodată doctrina „descurajării avansate” (dissuasion avancée) — o relație structurată de securitate nucleară cu parteneri europeni, distinctă de mecanismele NATO.

Concret, Franța va permite desfășurarea temporară a avioanelor sale strategice pe teritoriul a opt state aliate, potrivit Al Jazeera: Germania, Marea Britanie, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca. Scopul declarat este de a „complica calculele adversarilor noștri”, astfel încât forțele aeriene nucleare franceze să poată fi distribuite pe continent.

„Pentru a fi liber, trebuie să fii temut”, a spus Macron, potrivit aceleiași surse.

Context: Europa între Moscova și Washington

Anunțul francez survine pe fondul îndoielilor tot mai mari privind fiabilitatea garanțiilor de securitate americane, alimentate de criticile repetate ale președintelui Donald Trump la adresa NATO. Macron a subliniat însă că autoritatea de decizie asupra armelor nucleare rămâne exclusiv la Paris — nu este vorba despre o partajare nucleară de tip NATO, ci despre o prezență temporară menită să descurajeze agresiunea.

Franța a anunțat, de asemenea, că nu va mai divulga cifrele exacte ale arsenalului său nuclear, inversând practica anterioară de transparență. Până acum, Parisul deținea aproximativ 290 de focoase nucleare — al patrulea arsenal mondial ca dimensiune.

Reacția Moscovei se înscrie într-o serie de amenințări nucleare din ultima perioadă. Rusia a intensificat patrulele cu bombardiere strategice deasupra Mării Baltice, iar în martie, Berlin și Praga au convocat ambasadorii ruși după amenințări similare.