Merz: SUA, umilite de Iran; Ucraina va ceda teritorii

Cancelarul german Friedrich Merz a lansat luni, 27 aprilie, una dintre cele mai dure critici ale unui lider european la adresa politicii americane în Orientul Mijlociu, declarând că Iranul „umilește" Statele Unite, iar administrația Trump nu are o strategie de ieșire din război. În aceeași zi, Merz a sugerat că Ucraina va fi nevoită să accepte cedări teritoriale ca precondiție pentru aderarea la Uniunea Europeană.

„O întreagă națiune, umilită"

Vorbind în fața unor elevi dintr-un liceu din Marsberg, în landul Renania de Nord-Westfalia, Merz a descris situația din Iran în termeni neobișnuit de duri pentru un aliat NATO. „O întreagă națiune este umilită de conducerea iraniană, în special de Corpul Gardienilor Revoluției", a declarat cancelarul, conform Reuters.

Liderul german a avertizat că SUA riscă să se împotmolească într-un război fără ieșire, comparând situația cu precedentele din Afganistan și Irak. „Problema cu conflictele de genul acesta e că nu trebuie doar să intri — trebuie să și ieși. Am văzut asta în Afganistan timp de 20 de ani, în Irak", a spus Merz, potrivit Al Jazeera.

Cancelarul a apreciat că negociatorii iranieni s-au dovedit „net superiori așteptărilor americanilor" și că aceștia „negociază foarte abil — sau, mai exact, refuză cu mare abilitate să negocieze", într-o referire la eșecul rundelor de la Islamabad, unde delegația americană a plecat fără rezultat.

Critica este cu atât mai semnificativă cu cât Merz a încercat inițial o abordare conciliantă față de Trump. În martie, la doar câteva săptămâni de la preluarea mandatului, cancelarul a efectuat o vizită la Casa Albă. Declarațiile de luni sugerează că strategia diplomatică s-a epuizat. „Dacă aș fi știut că acest lucru va dura cinci sau șase săptămâni și se va înrăutăți, i-aș fi spus punctul meu de vedere și mai ferm", a recunoscut Merz, relatează Ziarul Financiar.

Impactul economic asupra Europei

Cancelarul a subliniat că războiul din Iran afectează direct economia Germaniei — cea mai mare din Europa. „Este, în acest moment, o situație destul de încurcată. Și ne costă foarte mulți bani. Acest război are un impact direct asupra performanței noastre economice", a precizat liderul german. Prețurile la combustibili au crescut semnificativ în toată Europa de la declanșarea operațiunilor militare americane.

Germania rămâne dispusă să trimită nave de deminare în Strâmtoarea Ormuz, dar doar după încetarea ostilităților — o condiție pe care Washingtonul nu a îndeplinit-o, transmite Al Jazeera.

Ucraina: cedări teritoriale și referendum

În aceeași zi, Merz a deschis un alt front controversat, sugerând că aderarea Ucrainei la UE ar putea presupune acceptarea pierderii unei părți din teritoriu. „La un moment dat, Ucraina va semna un acord de încetare a focului. Ulterior, sperăm, un tratat de pace cu Rusia. Atunci s-ar putea ca o parte din teritoriul Ucrainei să nu mai fie ucraineană", a spus Merz, conform Euronews.

Declarația intervine într-un context în care aproximativ 20% din teritoriul ucrainean se află sub ocupație rusă, iar frontul militar rămâne în mare parte static. Merz a legat explicit cele două procese — pacea și integrarea europeană —, sugerând că acceptarea realității de pe teren ar putea fi prețul aderării.

Cancelarul a respins și calendarul propus de Volodimir Zelenski. „Zelenski a avut ideea de a adera la UE la 1 ianuarie 2027. Nu va funcționa. Nici 1 ianuarie 2028 nu este realist", a afirmat Merz. Ca alternativă, liderul german a sugerat un statut de observator, care ar permite Kievului participarea la instituțiile europene fără drept de vot.

Strategia propusă implică un dublu referendum: unul pentru acceptarea acordului de pace — inclusiv a cedărilor teritoriale — și unul pentru deschiderea drumului spre UE. „Atunci trebuie să le spună oamenilor: «V-am deschis drumul spre Europa»", a explicat Merz, potrivit Euronews.

Fisuri în alianța transatlantică

Declarațiile reflectă o fracturare tot mai adâncă între Washington și aliații europeni. Pe dosarul iranian, critica vizează lipsa unei strategii de ieșire; pe dosarul ucrainean, Merz articulează o poziție pe care puțini lideri europeni au îndrăznit să o exprime public — aceea că pacea presupune compromisuri teritoriale.

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a avertizat separat că amenințările nucleare continuă să modeleze securitatea globală, în timp ce Franța și Germania aprofundează cooperarea în materie de descurajare nucleară — semne că Europa își construiește propria arhitectură de securitate, paralel cu cea a NATO.

Tonul lui Merz nu este un caz izolat. Săptămâna trecută, președintele Emmanuel Macron a declarat la Atena că clauza europeană de apărare mutuală este „mai solidă decât cea a NATO". De la Donald Tusk la liderii baltici, discursul european față de Washington devine tot mai divergent, pe măsură ce războiul din Iran se prelungește, iar negocierile rămân în impas.