Londra refuză blocada Hormuz, ruptura cu Washingtonul se adâncește

Premierul britanic Keir Starmer a confirmat duminică, într-un interviu acordat BBC Radio 5 Live, că Marea Britanie nu va participa la blocada navală impusă de Statele Unite asupra porturilor iraniene și a Strâmtorii Ormuz. „Nu vom fi atrași în acest război”, a declarat Starmer, subliniind că prioritatea Londrei rămâne „redeschiderea completă a strâmtorii”.

Anunțul vine la câteva ore după ce CENTCOM a demarat oficial blocada, interzircând traficul maritim spre și dinspre porturile iraniene începând cu ora 10:00 ET (17:30 ora Iranului). Potrivit CBS News, navele care evită porturile iraniene vor putea tranzita în continuare Strâmtoarea Ormuz.

Trump compară poziția Londrei cu politica de conciliere a lui Chamberlain

Reacția de la Washington a fost dură. Donald Trump a numit poziția britanică „lașă” și l-a comparat pe Starmer cu Neville Chamberlain, premierul britanic asociat cu politica de conciliere față de Germania nazistă. „Mă așteptam ca Marea Britanie să trimită dragoare de mine”, a adăugat președintele american într-o intervenție la Fox News, acuzând Londra de „trădarea aliaților”.

Tensiunile dintre cei doi lideri nu sunt noi. Săptămâna trecută, Starmer criticase deschis cheltuielile NATO, iar acum ruptura se adâncește pe un front cu consecințe economice globale.

Coaliție de 40 de țări pentru diplomație

În loc să se alăture blocadei, guvernul britanic pregătește o reuniune virtuală cu aproximativ 40 de state, programată în cursul săptămânii, pentru a negocia redeschiderea strâmtorii. Franța și Omanul susțin abordarea diplomatică a Londrei, conform surselor citate de mai multe publicații internaționale.

Pe plan militar, Downing Street a discutat despre desfășurarea de drone autonome de detectare a minelor în strâmtoare, însă doar în cadrul unui „plan viabil” elaborat în cooperare cu aliații, relatează Digi24 citând surse oficiale britanice.

Iranul amenință, petrolul urcă

Blocada a declanșat reacții dure din partea Teheranului. Comandamentul militar iranian Khatam Al-Anbiya a catalogat acțiunea americană drept „ilegală” și un act de „piraterie”, avertizând că „dacă securitatea porturilor Iranului este amenințată, niciun port din Golful Persic nu va fi în siguranță”, conform CBS News.

Consilierul militar al liderului suprem, Mohsen Rezaee, a declarat că Iranul „nu va permite” embargoul și dispune de „pârghii neexplorate” pentru a se opune, potrivit Digi24.

Pe piețele internaționale, cotația barilului Brent a urcat cu peste 9%, atingcând aproape 104 dolari, în timp ce contractele futures europene pe gaze naturale au crescut cu până la 18%. Strâmtoarea Ormuz asigură tranzitul a aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate.

Europa resimte deja efectele

Impactul se face simțit și la nivel european. Analiștii Bloomberg avertizează că o blocadă prelungită implică „costuri și riscuri substanțiale”, inclusiv o posibilă escaladare militară. În Irlanda, aproximativ 600 de stații de carburanți au rămas fără combustibil duminică, iar autoritățile estimează o perioadă de recuperare de 6 până la 10 zile, anunță RTÉ News.

Armistițiul de două săptămâni dintre SUA și Iran expiră pe 22 aprilie. Dacă nu se ajunge la un acord, analiștii estimează că prețul petrolului ar putea depăși pragul de 110 dolari pe baril, iar criza energetică europeană s-ar putea agrava semnificativ.