Islanda votează NU la UE: 51,8% au respins negocierile de aderare

Islanda a votat împotriva reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, după un scrutin extrem de strâns desfășurat sâmbătă, 29 august. Conform datelor oficiale finale transmise de postul public RÚV, tabăra „Nu" a obținut 51,81% dintre voturi, față de 48,19% pentru tabăra „Da" — o diferență de circa 6.400 de voturi dintr-un total de 177.000 exprimate.

Un vot pe muchie de cuțit

Prezența la vot a fost de 65,5% din cei 272.690 de alegători înregistrați. Pe parcursul nopții, rezultatele au oscilat continuu: primele numărători, bazate pe buletinele din Reykjavík, arătau un avans al taberei pro-UE (51,2% „Da"), dar, pe măsură ce au sosit voturile din circumscripțiile rurale — transportate cu avionul, cu barca și cu mașina — tabăra „Nu" a trecut în frunte și nu a mai cedat.

Divizarea geografică a fost pronunțată. Capitala Reykjavík a votat majoritar în favoarea aderării — cu aproape 58% „Da" în ambele circumscripții — în timp ce regiunile rurale au respins ferm propunerea: Nord-Vest (62,9% „Nu"), Sud (60,5% „Nu"), Nord-Est (56% „Nu"). Pe parcursul numărătorii, soarta scrutinului a stat în mâna capitalei, care nu a reușit să compenseze valul rural.

Pescuitul și suveranitatea, argumentele decisive

Principala temere a taberei eurosceptice a fost pierderea controlului asupra apelor de pescuit islandeze, odată cu eventuala aplicare a Politicii Comune a Pescuitului din UE. Pescuitul reprezintă circa 40% din exporturile Islandei și este privit ca coloana vertebrală a economiei naționale.

„Nu sunt probleme pe care Bruxelles-ul le va rezolva pentru noi", a declarat Gudrun Hafsteinsdottir, una dintre liderele taberei „Nu", potrivit RTÉ. Oponenții aderării au argumentat, de asemenea, că statutul actual al Islandei — membră a Spațiului Economic European (SEE) și a NATO — oferă deja accesul la piața unică europeană, fără a ceda suveranitatea în domenii sensibile.

Susținătorii aderării au mizat pe argumente economice: rata dobânzii de referință a Băncii Centrale a Islandei este de 8%, față de 2,25% la BCE, iar adoptarea euro ar putea reduce costul vieții. Contextul geopolitic — invazia Rusiei în Ucraina și declarațiile lui Donald Trump privind Groenlanda — a sporit importanța dezbaterii privind securitatea arctică, însă nu a reușit să încline balanța.

Un parcurs de 13 ani până la vot

Islanda a solicitat aderarea la UE în 2009, în contextul crizei financiare care a prăbușit sistemul bancar al țării. Negocierile au fost suspendate în 2013, când un guvern eurosceptic a preluat puterea. Actualul premier, Kristrún Frostadóttir, a organizat referendumul cu doi ani mai devreme decât data planificată pentru 2028, invocând urgența contextului geopolitic.

„Aceasta este o zi frumoasă. Am așteptat ani de zile să putem organiza un vot", a declarat Frostadóttir în ziua scrutinului, potrivit Al Jazeera. Premierul s-a angajat public că va respecta decizia cetățenilor indiferent de rezultat. Dacă „Da" ar fi câștigat, negocierile de aderare ar fi putut începe înainte de finalul lui 2026, cu o durată estimată de 18–24 de luni, urmând un al doilea referendum pentru aderarea efectivă.

Referendumul de sâmbătă pune capăt, cel puțin pentru actualul mandat de guvernare (până în 2028), speranțelor privind relansarea candidaturii islandeze. Islanda rămâne, alături de Liechtenstein și Norvegia, membră a Spațiului Economic European fără a face parte din Uniunea Europeană.