P PulsInfo.ro
Islanda în suspans: zonele rurale votează Nu, Reykjavik decide totul
Photo by Gylfi Gylfason on Pexels · Pexels · Pexels License
Internațional

Islanda în suspans: zonele rurale votează Nu, Reykjavik decide totul

PulsInfo.ro 4 min de citit

Islanda se află în suspans duminică dimineață, 30 august 2026, după ce primele buletine de vot din referendumul privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană au început să fie numărate. Primele rezultate parțiale arată o divizare clară rural-urban: regiunile rurale votează cu circa 60% împotriva aderării, în timp ce capitala Reykjavik — considerată cel mai pro-UE centru electoral — nu a transmis încă datele, ceea ce ar putea schimba radical soarta scrutinului.

Conform Euronews, circumscripția de Sud a raportat 59,8% voturi „Nu" (din aproximativ 10.000 de voturi numărate), iar regiunea de Nord-Vest a înregistrat 60,8% „Nu" (din circa 6.000 de voturi). Rezultatele finale sunt așteptate în cursul dimineții de duminică.

50,4% Da la nivel național — deocamdată

Potrivit primelor estimări naționale preliminare, 50,4% dintre votanți se pronunță în favoarea reluării negocierilor, față de 49,6% împotrivă — este o marjă infimă, iar diferența poate fi răsturnată cu fiecare circumscripție raportată. Scrutinul este cel mai strâns din ultimele decenii în Islanda, sondajele preelectorale ale institutului Gallup plasau cele două tabere la egalitate perfectă: 46% pentru fiecare, cu 8% nehotărâți.

Cei aproximativ 272.000 de cetățeni cu drept de vot s-au prezentat în număr mare la urne — o prezență comparabilă cu cea din alegerile parlamentare din 2024, când a depășit 80%, potrivit Al Jazeera.

De ce contează Reykjavik

Cu cea mai mare concentrare de alegători din țară și o orientare mai pro-europeană decât restul regiunilor, capitala poate răsturna singură tendința națională actuală. În marile centre urbane nordice, integrarea europeană are susținere mai puternică din rândul tinerilor și al mediilor academice și cercurilor financiare.

Islanda votase pe parcursul zilei de sâmbătă în prima consultare populară de acest tip după suspendarea din 2013 a candidaturii de aderare.

Mize: pescuitul, securitatea și moneda

Referendumul condensează trei mari dezbateri naționale:

  • Pescuitul — industria care generează 8% din PIB-ul Islandei și a mobilizat cea mai puternică opoziție față de aderare. Companiile de pescuit se tem că Politica Comună a Pescuitului a UE le-ar reduce cotele de captură și le-ar deschide apele teritoriale flotelor europene. Samherji, cel mai mare operator, controlează singur circa 9% din cotele naționale.
  • Securitatea — amenințările rusești crescânde în Arctică și retorica agresivă a lui Donald Trump față de Groenlanda au alimentat sentimentul că Islanda, fără armată proprie și cu o populație de 395.000 de oameni, are nevoie de garanții suplimentare. „Pe măsură ce SUA a devenit mai imprevizibilă, e firesc ca Islanda să caute protecție prin UE", a analizat expertul Gabriella Gricius pentru Al Jazeera.
  • Moneda — rata inflației în Islanda a atins 5,3%, comparativ cu 3% în zona euro; dobânda de referință este la 8% față de 3% în zona euro, iar prețurile la alimente sunt cu 55% mai mari decât media europeană. Ministerul Finanțelor islandez a concluzionat că „costurile menținerii unei monede proprii depășesc probabil beneficiile".

Ce urmează dacă câștigă „Da"

Un vot favorabil nu înseamnă aderarea imediată la UE. Procesul ar implica ani de negocieri cu Bruxelles-ul, urmate de un al doilea referendum în care islandezii ar trebui să aprobe termenii finali ai acordului de aderare. Islanda ar deveni a patra țară nordică membră a UE, alături de Finlanda, Suedia și Danemarca.

Prim-ministrul Kristrún Frostadóttir (Alianța Social-Democrată), unul dintre principalii susținători ai aderării, declarase că un vot „Da" va permite națiunii să „intre în negocieri cu capul sus și să rămână unită".

Context: de la candidatură la înghețare

Islanda a depus cerere de aderare la UE în 2009, în urma crizei financiare devastatoare care a prăbușit sistemul bancar al țării. Negocierile au avansat inițial, dar au fost înghețate în 2013, după ce un guvern eurosceptic a preluat puterea. Referendumul de sâmbătă reprezintă primul test democratic direct al opiniei publice islandeze pe această temă.

Distribuie Copiat!

Comentarii

pentru a lăsa un comentariu.

Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!

Raportează comentariul

Selectează motivul raportării:

Articole similare