Islanda votează astăzi dacă reia negocierile de aderare la UE

Cetățenii islandezi sunt așteptați sâmbătă la urne pentru a decide dacă guvernul lor va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, suspendate acum 13 ani. Sondajele arată o cursă extrem de strânsă, cu ultimul chestionar Gallup indicând 51,6% pentru tabăra „Nu” față de aproximativ 48,4% pentru tabăra „Da”, potrivit BBC.

Un referendum despre negocieri, nu despre aderare

Este important de subliniat că votul de sâmbătă nu decide apartenența Islandei la UE, ci doar dacă guvernul premierului Kristrún Frostadóttir primește un mandat să reia discuțiile cu Bruxelles. Dacă negocierile duc la un acord de aderare, ar fi necesară o a doua consultare populară, posibil nu înainte de 2028, relatează RTÉ.

Islanda a depus candidatura de aderare la UE în 2009, în urma crizei financiare grave care i-a afectat dramatic economia. Negocierile au fost suspendate în 2013, când a ajuns la putere un guvern eurosceptic convins că țara se va descurca mai bine în afara blocului comunitar. De atunci, Islanda a rămas membră a Spațiului Economic European, aplicând o mare parte din legislația UE fără a participa la decizii.

Groenlanda și Trump schimbă calculul de securitate

Referendumul are loc în contextul unei situații geopolitice diferite față de 2013. Amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump privind preluarea Groenlandei au generat îngrijorări profunde în Islanda, o națiune de aproximativ 400.000 de locuitori care nu dispune de o armată permanentă și depinde istoric de garanțiile de securitate americane prin NATO. Conform AP News, amenințările lui Trump privind resursele arctice au pus la îndoială predictibilitatea angajamentului SUA față de aliații mai mici.

Premierul Kristrún Frostadóttir a declarat că „acum este un moment propice pentru Islanda să se alăture UE, dată fiind situația geopolitică”. Ea conduce o coaliție de centru-stânga care susține reluarea negocierilor, alături de Alianța Social-Democrată și Viðreisn, partidul liberal-reformist.

Argumentele celor două tabere

Susținătorii aderării la UE invocă trei beneficii principale: mai multă securitate prin cadrul european, ca alternativă la dependența exclusivă de SUA; stabilitate valutară prin adoptarea euro-ului, care ar putea reduce rata dobânzilor de la actualele 8% și ar tempera inflația; și o voce în elaborarea legislației europene, spre deosebire de situația actuală în care Islanda aplică reguli fără a le putea influența.

Oponenții — în special industria pescuitului — se tem de Politica Comună de Pescuit a UE, care ar elimina controlul exclusiv al Islandei asupra apelor sale de 200 de mile marine. Pescuitul reprezintă aproximativ 10% din PIB și circa 40% din valoarea exporturilor de bunuri, conform Euronews. Un sondaj Gallup a constatat că 90% din companiile sectorului se opun aderării. Reticența față de birocrația de la Bruxelles și dorința de a păstra suveranitatea completă se adaugă argumentelor oponenților.

Urne deschise, așteptare pentru un verdict strâns

Secțiile de votare s-au deschis sâmbătă dimineață și urmau să se închidă la ora 22:00 (ora locală). Primele indicații ale rezultatului erau așteptate în cursul nopții. Indiferent de deznodământ, premierul Frostadóttir a declarat că speră ca islandezii să iasă uniți din acest scrutin.

Votul islandez are loc într-un moment în care lista candidaților la aderare în UE a crescut semnificativ — Armenia a anunțat candidatura în august 2026, iar Kremlinul a amenințat Erevanul cu consecințe după decizie.