Armenia candidează la UE: Pașinian anunță, Kremlinul amenință

Armenia intenționează să adere la Uniunea Europeană. Prim-ministrul Nikol Pașinian a anunțat luni, în fața parlamentului, că țara sa va depune „în viitorul apropiat” cererea oficială de aderare, ca parte din programul de guvernare 2026-2031. Bruxellesul a primit anunțul cu deschidere, iar Moscova a reacționat cu amenințări.

UE: „O examinăm cu interes”

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a calificat marți intenția Erevanului drept „o nouă expresie a atracției pe care o exercită UE asupra cetățenilor” și a adăugat: „O examinăm cu interes”. Un al doilea purtător de cuvânt, Markus Lammert, a precizat că aderarea este „un proces bine definit și bazat pe merit” care necesită o cerere formală din partea țării candidate.

La summitul bilateral UE-Armenia din mai 2026 — primul din istoria celor două părți —, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen evocase Revoluția de Catifea din 2018 ca dovadă a valorilor europene ale Armeniei, iar António Costa, președintele Consiliului UE, declarase că „Armenia poate conta pe Uniunea Europeană în acest parcurs transformator”. Baza legală fusese pusă în martie 2025, când parlamentul armean adoptase legea care lansează formal procesul de integrare europeană.

Pașinian: „Nu vom intensifica relația cu CSTO”

Prezentând programul de guvernare 2026-2031, Pașinian a confirmat că orientarea spre Occident este ireversibilă. „Procesul de depunere a candidaturii la UE necesită o muncă substanțială și îl vom începe probabil în curând”, a spus el. Totodată, prim-ministrul a precizat că nu va intensifica cooperarea cu CSTO (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, alianța militară dominată de Moscova) și că „ar fi extrem de mulțumit dacă organizația ar decide să o expulzeze pe Armenia”.

Virajul armean spre Occident s-a accelerat după ce Azerbaidjanul a preluat Nagorno-Karabahul în 2023, fără nicio intervenție a Rusiei — eveniment care a erodat fundamental credibilitatea Moscovei ca garant de securitate în ochii opiniei publice armene.

Kremlinul amenință

Reacția Rusiei a fost promptă. Deputatul Alexey Chepa, din Duma de Stat, a avertizat că va fi „imposibil pentru Erevan să stea pe două scaune” și că Rusia va retrage toate „cadourile” acordate Armeniei dacă aceasta se îndreaptă spre Vest. Volodin, președintele Dumei de Stat, a avertizat că Armenia riscă un „scenariu ucrainean”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a spus că aderarea la UE ar fi incompatibilă cu apartenența la EAEU (Uniunea Economică Eurasiatică).

Moscova a luat deja primele măsuri punitive: din mai 2026, Rusia a interzis importul apei minerale armenești Jermuk, al coniacului și al vinului din Armenia.

Fostul președinte Kocharyan, arestat

La mai puțin de 24 de ore după anunțul lui Pașinian, autoritățile armene l-au arestat pe fostul președinte Robert Kocharyan (71 de ani), liderul celei mai mari formațiuni de opoziție pro-ruse din parlament, împreună cu fiul său Sedrak și alți patru asociați. Comitetul Anticorupție a deschis un dosar pentru abuz de funcție, dare de mită și spălare de bani, vizând proprietăți de stat vândute la prețuri mult sub valoarea de piață în perioada 2004-2009. Percheziții au fost efectuate la „câteva zeci de adrese”.

Biroul lui Kocharyan a respins acuzațiile, descriind operațiunea drept un „atac” politic. Concomitența — arestarea la mai puțin de o zi după anunțul de aderare la UE — a generat speculații privind motivele politice ale anchetei, pe care autoritățile armene le neagă.

Armenia, cu 2,8 milioane de locuitori, ar deveni, dacă aderarea va progresa, primul stat din Caucaz care candidează formal la UE — marcând un nou pas în retragerea Moscovei din fosta sa sferă de influență.