Iran trimite o nouă ofertă de pace prin Pakistan

Iranul a transmis Statelor Unite o nouă propunere de pace prin intermediul Pakistanului, potrivit agenției iraniene de presă IRNA, citată de Reuters. Textul a fost predat diplomaților pakistanezi joi seară, în contextul în care negocierile directe dintre Washington și Teheran sunt blocate de săptămâni.

Propunerea se concentrează pe rezolvarea prioritară a crizei din Strâmtoarea Ormuz și a blocadei navale americane, conform Axios. Iranul solicită extinderea armistițiului pe termen lung sau un acord permanent de încetare a ostilităților, urmând ca negocierile pe tema programului nuclear să înceapă abia după redeschiderea strâmtorii și ridicarea blocadei americane. Washington a respins deja o ofertă similară la sfârșitul lui aprilie, insistând ca dosarul nuclear să fie inclus de la început în orice acord.

Termenul de 60 de zile: ceasul se oprește sau continuă?

Propunerea iraniană vine într-un moment critic la Washington. Joi, 1 mai, s-au împlinit 60 de zile de la notificarea Congresului privind implicarea militară a SUA în conflictul cu Iranul — termenul maxim prevăzut de War Powers Resolution din 1973 pentru operațiuni militare fără autorizare parlamentară.

Secretarul apărării, Pete Hegseth, a declarat în fața Senatului că „în înțelegerea noastră, ceasul de 60 de zile se oprește sau se suspendă în timpul unui armistițiu”, relatează BBC. Administrația Trump argumentează că, întrucât atacurile aeriene directe au încetat în mare parte după 8 aprilie, ostilitățile au fost „terminate” — ceea ce ar face termenul inaplicabil.

Interpretarea a fost respinsă categoric de juriști și de democrați. Katherine Yon Ebright, consilier la Brennan Center for Justice, a avertizat că „nimic din textul sau arhitectura War Powers Resolution nu sugerează că termenul de 60 de zile poate fi suspendat”, potrivit Al Jazeera. Constituționalistul Bruce Fein a adăugat că o astfel de lectură ar transforma rezoluția „într-un simplu tigru de hârtie”.

Congresul, incapabil să decidă

Dezbaterea juridică se suprapune peste un eșec politic repetat. Senatul a respins o rezoluție War Powers cu 50 la 47 pe 30 aprilie, iar Camera Reprezentanților respinsese o măsură similară cu 214 la 213 pe 16 aprilie. La votul din Senat, doar doi republicani — Susan Collins și Rand Paul — au votat alături de democrați, conform Newsweek.

Collins a susținut că termenul de 60 de zile este „o obligație, nu o opțiune”. Senatorul Tim Kaine a declarat că „nu crede că legea ar sprijini” interpretarea lui Hegseth, în timp ce senatorul Adam Schiff a subliniat că menținerea unor forțe în zonă, chiar și în absența loviturilor aeriene, nu suspendă cursul termenului, potrivit Al Jazeera.

Liderul majorității din Senat, John Thune, a precizat că nu intenționează să supună la vot o autorizare formală a conflictului. „Ascult cu atenție ce spun membrii grupului nostru parlamentar și, în acest moment, nu văd asta”, a declarat el, conform Newsweek.

Armistițiu fragil, blocade active

Deși atacurile aeriene directe între SUA și Iran au încetat de la 8 aprilie, conflictul este departe de a fi încheiat. Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz — traficul maritim a scăzut cu peste 90% —, în timp ce Marina americană menține la rândul ei o blocadă asupra porturilor iraniene, relatează Al Jazeera.

Consecințele economice sunt severe: prețul petrolului Brent se menține între 107 și 111 dolari pe baril, față de aproximativ 70 de dolari înainte de război, iar benzina în SUA a ajuns la 4,39 dolari pe galon, cu o creștere de 34 de cenți într-o singură săptămână, potrivit CBS News. Producția petrolieră a Irakului, stat dependent de exporturile prin Golful Persic, s-a prăbușit de la 4,5 milioane la 1,33 milioane de barili pe zi, conform OilPrice.

Președintele Trump a declarat că Statele Unite au „câștigat deja” conflictul și a promis că prețurile la benzină „vor scădea rapid” odată cu încheierea conflictului cu Iranul. Totodată, a insistat asupra obținerii de „garanții că nu vor avea niciodată o armă nucleară”, semnalând că acceptarea unei propuneri care amână dosarul nuclear rămâne puțin probabilă.

Ce urmează

Potrivit analiștilor citați de OilPrice, Pentagonul a pregătit un plan de lovituri „scurte și puternice”, menit să forțeze Teheranul la masa negocierilor. O reluare a atacurilor ar putea propulsa Brent peste 126 de dolari pe baril.

Oficialii pakistanezi s-au arătat optimiști, estimând că „un acord este mai aproape decât era”, transmite CBS News. Islamabadul joacă un rol discret, mizând pe progrese fără o întâlnire față în față între cele două părți, potrivit The Guardian.

Între timp, Congresul american rămâne captiv propriilor diviziuni. Așa cum nota Newsweek, „Congresul nu și-a exercitat prerogativele War Powers în mod constant de decenii” — de la Liban (1983) la Kosovo (1999) și Libia (2011), instituția a cedat constant teren executivului în domeniul politicii militare.