Goldman Sachs: criza politică amenință progresul fiscal al României

Deși România a înregistrat în prima jumătate a anului 2026 cel mai mic deficit bugetar din ultimii ani — 2,34% din PIB, față de 3,99% în aceeași perioadă a anului anterior —, banca de investiții Goldman Sachs avertizează că instabilitatea politică riscă să anuleze progresele obținute. Potrivit unei analize citate de CursDeGuvernare, consolidarea fiscală a României este pusă sub semnul întrebării chiar în momentul în care cifrele o confirmă.

Progres real, risc politic crescut

Deficitul bugetar pe întregul an 2026 ar putea rămâne sub ținta de 6% din PIB asumată de autoritățile de la București, apreciază analiștii Goldman Sachs. Această evoluție pozitivă s-a reflectat pe piața obligațiunilor: randamentul titlurilor de stat românești cu scadență la 10 ani a coborât la 6,60%, față de 7,50% la începutul anului.

Totuși, banca americană avertizează că „unele dintre cele mai mari partide fac presiuni pentru a inversa consolidarea fiscală implementată până acum.” Coaliția de guvernare s-a prăbușit în mai 2026 din cauza dezacordurilor asupra măsurilor bugetare, iar de atunci România se află fără un guvern funcțional capabil să adopte reforme structurale. Negocierile pentru formarea unui nou executiv — în care PNL a refuzat propunerea premierului Niculescu cu miniștri PSD — rămân fără rezultat.

Costul blocajului legislativ

Un efect concret al crizei politice este incapacitatea Parlamentului de a adopta noua lege a salarizării. Conform Goldman Sachs, acest eșec legislativ va priva România de circa 0,2% din PIB în finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Analiza ING Bank completează imaginea pe termen mediu: datoria publică a României se îndreaptă spre 61,3% din PIB la finele anului, față de aproximativ 54% în 2024. Nevoile brute de finanțare ating circa 265–275 miliarde lei (13,5% din PIB), în timp ce presiunea fiscală rămâne printre cele mai joase din UE — 27–28% din PIB —, limitând capacitatea statului de a-și finanța cheltuielile fără îndatorare suplimentară.

Presiunea externă: dobânzile BCE

Contextul extern adaugă presiune suplimentară. Banca Centrală Europeană a majorat dobânda de politică monetară la 2,5%, pe fondul presiunilor inflaționiste generate de conflictul din Iran, potrivit Economica.net. Decizia majorează costul de refinanțare al datoriei românești denominate în euro și va face mai scumpe creditele pentru milioane de români cu împrumuturi indexate la EURIBOR.

Ce ar putea stabiliza piața

Goldman Sachs consideră că obligațiunile românești sunt evaluate corect la nivelurile actuale de randament. Un guvern cu credibilitate demonstrată, capabil să continue traiectoria de consolidare fiscală, ar putea determina noi scăderi ale randamentelor pe termen scurt.

Potrivit ING Bank, consolidarea fiscală trebuie să depășească granițele ciclurilor electorale pentru ca România să-și mențină ratingul de investiții. „Capacitatea reală de rambursare a României pare mult mai slabă decât sugerează raporturile datoriei publice”, notează analiștii ING, subliniind că riscul suveran al țării este determinat în prezent de credibilitatea executivului în atingerea țintelor de deficit.