Gaze la 80%, prețuri duble: de ce facturile nu scad în România

România a atins la 1 octombrie obiectivul de umplere a depozitelor de gaze naturale la 80%, depășind media europeană de 68%. Cu toate acestea, prețul gazelor pe piața spot s-a dublat față de acum un an — de la 30–35 EUR/MWh în octombrie 2025 la circa 80 EUR/MWh în prezent —, iar electricitatea urmează să se scumpească cu aproximativ 22% în noile contracte de iarnă.

De ce energia ieftină nu ajunge la consumator

Explicația paradoxului ține de modul în care funcționează piața de energie, potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chișălița. România produce electricitate la costuri relativ reduse în hidrocentrale și reactoare nucleare, dar avantajul acestora nu se reflectă în facturi din cauza sistemului de prețuri marginale.

„Am separat companiile distincte pe forme de energie și le-am pus să concureze pe o piață în care energia scumpă poate stabili prețul inclusiv pentru energia ieftină", a explicat Chișălița. Prin acest mecanism — denumit merit order — ultima centrală care intră în funcțiune pentru a acoperi consumul, de obicei una pe gaze cu costuri ridicate, fixează prețul de referință pentru toți producătorii, indiferent de costul lor real. Diferența dintre costul de producție scăzut al hidrocentralelor și al centralelor nucleare și prețul de vânzare rămâne profit la producători, nu reducere la factura consumatorilor.

Chișălița adaugă că această structură a pieței funcționează nemodificată de la reforma din 2000, când producția de hidroenergie și cea de termoenergie au fost separate în companii distincte cu interese comerciale proprii.

Situația gazelor naturale: stocuri bune, prețuri internaționale ridicate

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a prezentat luni, la Forumul Gazelor Naturale, o imagine duală. Pe de o parte, depozitele sunt bine aprovizionate: România a trecut de 80% la 1 octombrie, deasupra țintei legale și a mediei UE. Consumatorii casnici și sistemele de termoficare sunt asigurați atât ca volum, cât și ca preț, iar o repetare a crizei din 2022 nu este anticipată.

Pe de altă parte, prețurile gazelor pe piața spot s-au dublat față de 2025, principala cauză invocată de Bușoi fiind escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat livrările de GNL. Facturile la gaze pentru gospodării rămân deocamdată neschimbate — mecanismul de protecție activat de stat este încă în vigoare.

Bușoi a semnalat totodată că, din cauza necesității de a reduce deficitul bugetar, guvernul nu va putea acorda sprijin marilor consumatori de energie — sectorul industrial — în vederea acoperirii diferenței de preț.

Cernavodă oprită: lipsa unei surse-cheie agravează situația

Situația este complicată și de oprirea ambelor reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă, cauzată de scăderea debitului Dunării la niveluri critice. Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Laurențiu Gioara, a anunțat că oprirea continuă și că, în această perioadă, se desfășoară activități de mentenanță.

Contextul hidro-nuclear a alimentat îngrijorările privind siguranța aprovizionării cu electricitate pe parcursul iernii, nivelul critic al Dunării aducând ambele unități de la Cernavodă în stare de oprire sigură.

Electricitatea se scumpește cu 22% iarna

AEI estimează că ofertele noi pe 12 luni pentru consumatorii casnici în toamna 2026 vor fi cu circa 22% mai scumpe față de ofertele echivalente din 2025. Prețul mediu anticipat este de aproximativ 1,67 lei/kWh, față de media actuală de circa 1,30 lei/kWh — o creștere de 0,37 lei/kWh cu TVA inclus.

Potrivit estimărilor anterioare, chiar și fără creșterea prețurilor gazelor, repornirea întârziată a Cernavodei ar fi adăugat circa 20% la facturile de electricitate din această toamnă.