Dunărea coboară la 3 cm de limita critică: Cernavodă în alertă

Dunărea a coborât duminică la numai trei centimetri deasupra pragului critic de operare de la Cernavodă, obligând Administrația Națională „Apele Române” să activeze măsuri de urgență pentru menținerea debitului minim necesar răcirii centralei nucleare. Ambele reactoare ale instalației sunt oprite din vară din cauza aceluiași deficit hidrologic sever.

Trei centimetri de siguranță

La data de 10 octombrie 2026, nivelul Dunării la Cernavodă a ajuns la −259 cm, la doar trei centimetri de limita operațională de −262 cm. Sub acest prag, sistemele de pompare ale centralei nu mai pot prelua apa din fluviu necesară răcirii reactoarelor, impunând oprirea lor imediată dacă ar fi în funcțiune.

Debitul fluviului la intrarea în România a scăzut sub 1.200 m³/s, comparativ cu media de 3.900 m³/s specifică lunii octombrie — mai puțin de o treime din valorile normale pentru această perioadă.

Intervenție de urgență a ANAR

Administrația Națională „Apele Române” suplimentează în perioada 10–18 octombrie debitul evacuat din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei, cu 20 m³/s. Măsura are caracter operativ, temporar și excepțional, și a fost stabilită prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU).

Totodată, ANAR coordonează eliberări controlate din acumularea Izbiceni, de pe râul Olt, și din acumularea Mihăilești, de pe râul Argeș, pentru a limita scăderea nivelurilor în sectorul Cernavodă. După aceste operațiuni, acumularea Iezer va reține în continuare un volum de peste 40 de milioane de metri cubi.

Reactoare oprite din vară, repornire abia în noiembrie

Cele două unități ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt oprite din vara acestui an: Reactorul 1 a intrat în procedura de oprire controlată pe 28 iulie, iar Reactorul 2 pe 13 august. Centrala asigură în condiții normale aproximativ 20% din producția electrică a României, prin cei doi reactori de câte 700 MW.

Absența lor din sistem a determinat deja creșteri de 20% la facturile de energie, potrivit estimărilor publicate anterior. Repornirea nu este așteptată înainte de luna noiembrie.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a ținut să liniștească populația: „Riscul unui accident nuclear e zero. Este foarte important să nu alarmăm populația.” Oficialul a subliniat că instalația dispune de sisteme multiple de siguranță și protocoale de intervenție înaintea oricărui pericol real.

Secetă istorică fără precedent

Criza hidrologică are origini climatice și regionale. Debitele Dunării în sectorul românesc depind în mare parte de afluenții din Europa Centrală — râurile Inn, Sava, Drava și Tisa —, toate afectate de seceta severă din 2026. Iarna anului 2025 a înregistrat precipitații insuficiente, iar temperaturile ridicate din vară au accelerat evaporarea.

Minimele din 2026 au depășit în severitate episodul din august 2003, considerat până acum cel mai grav din istoria monitoringului hidrologic modern.