Eurostat: inflația din zona euro sare la 4%, impulsionată de energie

Inflația din zona euro a urcat la 4% în octombrie 2026, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, potrivit estimării flash publicate marți de Eurostat. Față de septembrie, când indicatorul se situa la 3,8%, este a patra lună consecutivă de accelerare și depășește cu mult ținta de 2% a Băncii Centrale Europene.

Energia, sursa principală a creșterii

Prețurile la energie au crescut cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, contribuind cu aproximativ 1,9 puncte procentuale din totalul de 4% — adică aproape jumătate din accelerare. Celelalte componente au înregistrat rate de creștere mai moderate: servicii (+3,3%), alimente, alcool și tutun (+1,6%) și bunuri industriale non-energetice (+1,2%), conform datelor Eurostat.

Inflația de bază — calculată excluzând energia, alimentele, alcoolul și tutunul — s-a menținut la 2,5%, semn că presiunile inflaționiste nu s-au extins încă în toate sectoarele economiei.

Variații mari între statele membre

Lituania înregistrează cea mai ridicată inflație din blocul monetar, 6,1%, urmată de Italia (5,6%), Grecia (5,6%) și Belgia (5,2%). Cel mai important salt față de luna precedentă a fost consemnat în Italia, unde rata a crescut de la 4,2% la 5,6%. La polul opus, Germania a raportat 2,8% — în scădere față de 3,3% în septembrie — iar Malta înregistrează cel mai scăzut nivel, 2,3%, potrivit Euronews.

Zona euro a ajuns acum la 21 de state membre, după ce Bulgaria a adoptat moneda unică la 1 ianuarie 2026.

Presiuni crescânde pentru BCE

Banca Centrală Europeană a ținut dobânzile neschimbate în ședința de săptămâna trecută, dar cifrele publicate marți amplifică așteptările pentru o creștere în decembrie. Analiștii estimează o probabilitate de 84% pentru o majorare cu 25 de puncte de bază la reuniunea din 12 decembrie, inflația urmând să atingă un vârf de 4,5% în ianuarie 2027, conform estimărilor citate de Euronews.

Contextul instituțional este complicat și de demisia Christinei Lagarde de la conducerea BCE, anunțată la finele lunii octombrie. Succesorul ei nu a fost încă desemnat, în condițiile în care banca centrală se pregătește pentru decizii de politică monetară cu mize ridicate.

Efecte pentru România

Accelerarea inflației europene se suprapune unui context deja dificil pentru economia românească. Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în sus inflația medie anuală, de la 7,9% la 8,4%, și a tăiat prognoza de creștere economică de la +0,1% la -0,4% din PIB, cu șocul energetic din Golful Persic menționat drept principal factor destabilizator, relatează Ziarul Financiar. Cursul de schimb BNR a urcat marți la 5,3443 lei per euro.

O eventuală creștere a dobânzilor de referință ale BCE ar exercita presiuni suplimentare asupra creditelor cu dobândă variabilă în euro din România și ar putea forța Banca Națională să mențină rate înalte pentru a proteja cursul leului, în contextul în care gazele naturale europene s-au menținut peste 100 euro/MWh luna trecută.