Energia scumpă duce inflația UE la 3,2%; România coboară la 6,2%

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a urcat la 3,2% în august 2026, de la 3,0% în iulie, potrivit datelor revizuite publicate joi de Eurostat. Principalul motor al creșterii este scumpirea energiei, alimentată de perturbările din Strâmtoarea Hormuz și de amenințările Hutiților la adresa livrărilor de petrol saudit. România rămâne cea mai afectată țară din UE cu o inflație de 6,2%, însă spre deosebire de restul blocului, a înregistrat cea mai semnificativă scădere lunară — de la 8,2% în iulie.

Energia, factorul determinant

Datele Eurostat arată că prețurile energiei au contribuit cu 1,29 puncte procentuale la inflația din zona euro, accelerând de la 10,3% la 14,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Contextul geopolitic susține această tendință: petrolul a depășit 100 de dolari pe baril, la șase luni de la declanșarea conflictului cu Iranul, în condițiile în care Strâmtoarea Hormuz rămâne perturbată, iar Hutiții amenință livrările din Arabia Saudită, potrivit Al Jazeera.

Serviciile au contribuit cu 1,43 puncte procentuale la inflația zonei euro (3,0% anual), în ușoară scădere față de iulie, în timp ce alimentele s-au stabilizat la 1,2%. Inflația de bază — care exclude energia și alimentele volatile — se menține la niveluri moderate, ceea ce sugerează că presiunile inflaționiste rămân concentrate în sectorul energetic.

România: cel mai înalt nivel din UE, dar în scădere rapidă

România ocupă primul loc în UE după rata anuală a inflației (6,2%), dar urmează un traseu opus față de restul statelor membre. Potrivit datelor INS, scăderea față de iulie (8,2%) este de aproape două puncte procentuale — cea mai mare corecție lunară din UE. Toate componentele au contribuit: alimentele au coborât de la 5,0% la 2,6%, bunurile nealimentare de la 7,9% la 6,4%, iar serviciile de la 13,7% la 11,3%, rămânând totuși segmentul cu cea mai ridicată rată a inflației.

Nivelul de 6,2% reprezintă minimul din iunie 2025, conform datelor agregate, iar analiștii BestBrokers plasează România pe locul 24 din lume în clasamentul inflației, notând că, deși poziția în UE este îngrijorătoare, tendința descendentă reduce riscul de deteriorare suplimentară a puterii de cumpărare.

Bănci centrale între prudență și presiune

Decizia Băncii Angliei de a menține dobânda de referință la 3,75% — adoptată cu un vot de 6 la 3 — ilustrează dilema cu care se confruntă băncile centrale: tensiunile energetice ridică inflația, dar majorarea dobânzilor ar putea frâna o economie deja fragilizată de costul războiului. Trei membri ai Comitetului de Politică Monetară au votat pentru creșterea la 4,00%, iar piețele anticipează o majorare înainte de finele anului 2026, potrivit comunicatului Băncii Angliei.

Rezerva Federală americană a ales o abordare diferită: a majorat dobânda la 3,75–4% în aceeași săptămână, pentru prima dată din 2023, la o zi după ce Banca Japoniei a dus dobânda la 1,25%, maximul ultimilor 31 de ani — semn că marile bănci centrale tind spre o înăsprire sincronizată a politicii monetare, chiar dacă ritmurile și motivațiile diferă.