Banca Japoniei ridică dobânda la 1,25%, maxim al ultimilor 31 de ani

Banca Japoniei (Bank of Japan — BoJ) a majorat vineri dobânda de referință de la 1% la 1,25%, atingând cel mai înalt nivel din ultimii 31 de ani. Decizia, luată la finalul unei reuniuni de două zile a comitetului de politică monetară, marchează prima majorare de la întâlnirea din iunie 2026 și vine pe fondul presiunilor inflaționiste persistente generate de conflictul din Golf.

De ce a acționat BoJ acum

Rata adusă la 1,25% reprezintă un nivel pe care banca centrală îl consideră „neutru" pentru economie, potrivit Al Jazeera — un pas suplimentar în desprinderea de deceniile de dobânzi ultrascăzute care transformaseră yenul într-o monedă de finanțare globală ieftină. The Guardian subliniază că decizia urmează politicile de înăsprire deja adoptate de Rezerva Federală a SUA și de Banca Centrală Europeană.

Inflația internă a depășit ținta de 2% a BoJ pe fondul scumpirii energiei și al perturbărilor din lanțurile globale de aprovizionare. „Presiunile inflaționiste sunt în creștere din cauza războiului din Iran, care a trimis prețurile la petrol la cote record în ultimele luni", transmite Euronews.

Context global: o săptămână de decizii majore ale băncilor centrale

Decizia BoJ vine în aceeași săptămână cu majorarea dobânzii de referință de către Rezerva Federală a SUA la 3,75–4%, prima creștere din 2023, și cu semnalele BCE de menținere a politicii restrictive. CNBC notează că „un trio de decizii majore ale băncilor centrale domină tranzacțiile acestei săptămâni".

Liderii corporațiilor japoneze semnalaseră anterior îngrijorare față de deprecierea yenului. Conform CNBC, yenul rămânea slab în termeni istorici chiar și după aprecieri recente, iar instabilitatea valutară complică planificarea pe termen lung a companiilor exportatoare.

Reacția piețelor

Piețele japoneze au reacționat pozitiv la știrea majorării: indicele Nikkei 225 a câștigat 1,5%, potrivit CNBC, în timp ce yenul s-a depreciat peste pragul de 157 de unități față de dolarul american, iar randamentul obligațiunilor de stat japoneze pe 10 ani a scăzut. Analiștii explică reacția neconvențională prin faptul că piețele anticipaseră deja mișcarea și că o BoJ mai activă semnalizează stabilitate economică pe termen lung.

La Seoul, câștiguri similare: indicele KOSPI a avansat cu 2,66%, impulsionat de revenirea investitorilor străini și de optimismul față de sectorul inteligenței artificiale, relatează Korea Herald.

Perspectivă pentru România

O Japoniei cu dobânzi mai mari înseamnă o inversare treptată a strategiei „carry trade" — prin care investitorii se împrumutau ieftin în yeni pentru a cumpăra active cu randament superior, inclusiv obligațiuni din piețele emergente. Reducerea acestor fluxuri poate afecta lichiditatea globală și costurile de finanțare pentru țări care se împrumută pe piețele internaționale, inclusiv România.