Dunărea, la minimum absolut; România și Serbia negociază soluții

Dunărea a atins marți niveluri fără precedent în istoria modernă europeană: la Budapesta, fluviul a coborât la aproximativ 10 centimetri, depășind cu mult minimul absolut anterior de 33 de centimetri, înregistrat în 2018, potrivit datelor publicate de agenții de presă internaționale. În România, debitul fluviului a scăzut la 1.500 de metri cubi pe secundă — aproximativ o treime din media lunii iulie.

Pe fondul acestei crize, ministrul interimar de Externe al României, Oana Țoiu, s-a întâlnit marți cu omologul sârb Marko Đurić pentru a discuta impactul reducerii debitului asupra producției de energie nucleară și a navigației. „Îi mulțumesc pentru disponibilitatea de a găsi soluții împreună", a transmis Țoiu. Cele două guverne explorează modalități de acțiune coordonată pentru a atenua efectele pe plan regional, conform Digi24 și Adevărul.

Cernavodă — la marginea opririi

Situația cea mai critică rămâne cea a centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost deja deconectată, iar Unitatea 2 poate funcționa aproximativ cinci zile în condițiile în care nivelul Dunării continuă să scadă cu 2–3 centimetri pe zi. România a luat măsuri de urgență: armata a utilizat 180 de kilograme de explozibil pentru a lărgi Canalul Bala și a devia apa spre centrală, iar patru barje sunt poziționate pentru a redirecționa debitele. Aceste măsuri ar putea crește nivelul apei cu 7–8 centimetri, prelungind funcționarea Unității 2 cu câteva zile.

Cauza: trei investiții amânate

Expertul în energie Eugenia Gușilov atribuie amploarea crizei deciziilor politice din ultimele decenii. Dacă investițiile în centralele termoelectrice de la Turceni, Ișalnița și Mintia ar fi fost finalizate la timp, România ar fi putut compensa deficitul de producție generat de restricțiile de la Cernavodă. „România nu ar fi avut probleme dacă trei investiții erau făcute la timp", a declarat Gușilov, potrivit Adevărul.

Europa, de la nave naziste la oase de mamut

Criza are amploare continentală. Ungaria se confruntă cu perspective similare privind centrala sa nucleară, iar autoritățile maghiare propun lacuri de acumulare ca parte a infrastructurii de adaptare climatică. Potrivit Ziarul Financiar, lipsa apei pentru răcirea instalațiilor industriale reprezintă „unul dintre cele mai importante riscuri energetice ale secolului XXI".

Seceta scoate la suprafață și istoria îngropată. În Serbia, cel puțin 20 de nave de război naziste — scufundate deliberat în septembrie 1944, în fața avansului sovietic — au ieșit din albia fluviului în apropierea localității Prahovo, relatează CBS News. Bulgaria a descoperit rămășițe de mamut lânos în apropierea orașului Ruse. Epavele și fosilele nu sunt singurele semne: oamenii de știință avertizează că fenomenul este atribuit direct schimbărilor climatice și valurilor de căldură prelungite care afectează Europa Centrală și de Est.