Drona de la Constanța a expus goluri critice în apărare

Explozia dronei maritime ucrainene în Portul Constanța, vineri dimineață, nu a provocat victime — dar a dezvăluit o serie de vulnerabilități sistemice în aparatul de securitate al României. De la un sistem de supraveghere incapabil să detecteze drone, la un lanț de comandă fragmentat între zeci de instituții și la echipamente antidronă care vor sosi abia peste luni sau ani, incidentul a funcționat ca un test de stres pe care statul român l-a picat.

SCOMAR: un sistem orb la amenințarea reală

Întrebarea imediată după explozie a fost simplă: cum a ajuns o dronă maritimă încărcată cu explozibil în interiorul celui mai mare port al României fără să fie detectată?

Răspunsul MAI a venit rapid: sistemul SCOMAR, afișat adesea ca scut al frontierelor maritime, nu este proiectat pentru așa ceva. „SCOMAR este un sistem integrat de supraveghere maritimă, nu un radar singular și nu un sistem militar antidronă”, a precizat ministerul. Sistemul a fost optimizat pentru detectarea navelor și ambarcațiunilor cu lungime de peste șase metri — iar drona ucraineană de tip Magura V5 avea „profil și amprentă radar diferite de profilul ambarcațiunilor pentru care sistemul este optimizat”.

Cu alte cuvinte, SCOMAR a fost conceput într-o epocă în care principalele amenințări la frontiera externă a Uniunii Europene erau migrația ilegală și contrabanda, nu atacurile cu drone maritime. Patru drone ucrainene au ieșit de sub control — cel mai probabil din cauza bruiajului electronic rusesc —, două s-au autodetonat în apele ucrainene, una a explodat în port, iar a patra a fost detonată controlat în afara portului, sub supravegherea Gărzii de Coastă.

Haos în lanțul de comandă

Dincolo de limitele tehnice ale SCOMAR, analiștii militari au semnalat o problemă mai profundă: nimeni nu știe clar cine răspunde. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost comandant în structuri NATO, a descris „vulnerabilități ale sistemului militar românesc”, subliniind că România nu dispune de un cadru legal care să permită declararea unor zone de interdicție completă cu reguli de angajare clare, aplicabile în timp real, pe timp de pace.

Problema se amplifică în cazul infrastructurii energetice. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a atras atenția că responsabilitatea pentru protecția platformelor de gaze din Marea Neagră este fragmentată între cel puțin șapte entități: OMV Petrom (securitate industrială), firme private de pază, Forțele Navale, Forțele Aeriene, SRI și SIE, Poliția de Frontieră și Autoritatea Navală Română. „Nu există însă un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități”, a avertizat Chisăliță.

Miza nu este abstractă. Proiectul Neptun Deep, o investiție de peste 4 miliarde de euro care va livra primele gaze din Marea Neagră în 2027, se află la aproximativ 170 km de coastă, în Zona Economică Exclusivă a României. Chisăliță a reamintit că AEI a propus încă din 2016 înființarea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, o instituție independentă sub coordonarea Guvernului. Propunerea a rămas fără răspuns.

Generali NATO: „Românii veneau fără drone și sisteme antidronă”

Criticile nu vin doar din interior. Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, a declarat că militarii români veneau la exerciții NATO „fără drone și sisteme antidronă, organizați în aceeași structură învechită”. Potrivit generalului Toma, rapoartele trimise către partea română au rămas fără răspuns.

Totuși, Toma a oferit și o perspectivă pragmatică: sistemele antidronă, precum Merops, „ar putea ajunge în țară în câteva săptămâni” dacă se solicită aliaților NATO. Pe termen mai lung, Ministerul Apărării are deja contracte semnate: 7 sisteme SKYNEX, 2 SKYRANGER 35 și 2 Millennium de la Rheinmetall Italia, în valoare de aproape un miliard de euro. Livrarea însă este estimată abia pentru 2027.

Cine a controlat drona?

Contraamiralul de flotilă Constantin Ciorobea, fost Comandant al Componentei Operaționale Navale, a ridicat o întrebare tulburătoare: drona nu ar fi ajuns în port prin simpla derivare. „O dronă în derivare nu avea cum să ajungă în zona aceea a Portului Constanța. Ar fi trebuit ori să rămână pe digul exterior, ori să o găsim pe plajă la Eforie sau Mangalia”, a explicat el. „Cine a preluat controlul sigur a vrut să o ducă în Portul Constanța, la Oil Terminal”.

Ipoteza sabotajului rusesc — preluarea controlului dronei ucrainene prin mijloace de război electronic și direcționarea ei către infrastructura petrolieră românească — nu a fost confirmată oficial, dar nici infirmată. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a deschis dosar penal pentru nerespectarea regimului armelor și al materiilor explozive.

Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu a fost categoric în privința responsabilității: „Indiferent de situația în care această ambarcațiune a ajuns în portul Constanța, este responsabilitatea integrală a Ucrainei. Este datoria lor să ia toate măsurile astfel încât, chiar dacă pierd controlul, drona să nu intre în portul Constanța.”

Reacția politicului

Premierul interimar Ilie Bolojan a admis deschis gravitatea situației. „Această situație ar putea să se repete în perioada următoare. În astfel de contexte este imposibil să prevezi ceea ce se va întâmpla, dar e clar că avem un grad de risc cât avem acest război aproape de granițele noastre”, a afirmat el. Bolojan a subliniat că echipamentele de apărare solicitate NATO au termene de furnizare între 6 luni și 2 ani.

Președintele Nicușor Dan a convocat sâmbătă, la sediul Brigadei 243 Radioelectronice și Observare din Constanța, o ședință cu toate instituțiile cu responsabilități în securitate națională. Dan a constatat că amenințarea dronelor maritime este „un subiect nou” față de dronele aeriene, pentru care România solicitase deja echipamente NATO. „Voi avea o discuție cu instituțiile responsabile să înțeleg foarte bine contextul, echipamentele și eventualele lipsuri pe care le avem”, a spus președintele.

Ce urmează

Pe termen scurt, forțele române continuă patrularea în zona Portului Constanța și pe litoral, cu elicoptere și ambarcațiuni. Pe termen mediu, Bolojan a indicat că România a solicitat NATO dislocarea de radare și sisteme antidronă, iar finanțări suplimentare sunt în curs de alocare pentru apărarea frontierelor maritime. Însă chiar și programele existente de înzestrare au fost puse sub semnul întrebării de o investigație Reuters care a relevat defecte ascunse ale dronelor V-BAT achiziționate de România.

Incidentul de la Constanța a demonstrat că războiul din Ucraina nu mai este un eveniment îndepărtat, ci o amenințare directă la adresa infrastructurii critice românești. Răspunsul instituțional va arăta dacă lecția a fost învățată sau doar consemnată.