Deficitul bugetar: 2% din PIB la jumătatea anului 2026

Deficitul bugetului general consolidat al României a scăzut la 2% din Produsul Intern Brut în prima jumătate a anului 2026, față de 3,64% în aceeași perioadă a anului anterior, potrivit raportului de execuție bugetară publicat de Ministerul Finanțelor. Reducerea nominală depășește 28,8 miliarde de lei, deficitul coborând de la 69,80 miliarde lei la 41,03 miliarde lei.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a caracterizat rezultatul drept „un semnal puternic al seriozității României”, în contextul evaluărilor agențiilor de rating. Acesta a temperat totuși optimismul: „Nu avem motive de relaxare”, potrivit Digi24.

Venituri în creștere, cheltuieli mai disciplinate

Consolidarea fiscală s-a produs simultan pe ambele laturi ale bugetului. Veniturile totale au urcat la 342,52 miliarde de lei, o creștere de 10,3% față de S1 2025. Principalele surse de creștere au inclus colectarea TVA — majorată cu 25,1% ca urmare a modificărilor legislative din Legea 141/2025 — și impozitul pe venit, care a crescut cu 11,1%, influențat de distribuirea dividendelor și de eliminarea unor scutiri fiscale.

Contribuțiile sociale au avansat cu 7,1%, reflectând extinderea bazei de impozitare, iar absorbția fondurilor europene a contribuit și ea la ameliorarea execuției, potrivit datelor centralizate de CursDeGuvernare.

Pe partea cheltuielilor, ponderea în PIB a scăzut de la 19,85% la 18,66%, o îmbunătățire de 1,19 puncte procentuale, chiar dacă în termeni nominali cheltuielile au crescut ușor cu 0,8%. Cheltuielile de personal s-au redus la 82,11 miliarde de lei, conform Ministerului Finanțelor.

Context: România și angajamentul față de UE

România și-a asumat față de Comisia Europeană un deficit de maximum 6,2% din PIB pentru întregul an 2026. Execuția din primul semestru sugerează că îndeplinirea acestei ținte este „asigurată”, apreciază analiștii de la CursDeGuvernare.

Reducerea deficitului vine după mai mulți ani în care România a înregistrat unele dintre cele mai mari dezechilibre fiscale din Uniunea Europeană. Înghețarea salariilor pentru aproape 400.000 de bugetari, parte a politicii de austeritate, a contribuit la limitarea cheltuielilor de personal.

Biziday notează că avansul de 1,65 puncte procentuale față de S1 2025 reprezintă una dintre cele mai accelerate consolidări fiscale din ultimii ani, realizată fără creșteri semnificative ale presiunii fiscale, ci în principal prin disciplinarea cheltuielilor curente și prin creșterea veniturilor din colectare.