Declarația B9: Rusia, principala amenințare; Ungaria se abține

Liderii celor 14 state din formatul București 9 și ai Aliaților Nordici au adoptat marți, la Palatul Cotroceni, o declarație comună prin care Rusia este desemnată „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa NATO. Ungaria a fost singura țară care nu a semnat documentul, invocând o „abținere constructivă”.

NATO 3.0 și 5% din PIB pentru apărare

Declarația trasează direcțiile strategice ale flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, cerând o „postură mai robustă de apărare avansată” și stabilind un obiectiv de investiții de 5% din PIB pentru apărare — considerabil mai mult decât pragul de 2% stabilit anterior. Documentul condamnă „acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei”, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și activitățile hibride împotriva țărilor aliate.

Summitul a fost co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de omologul său polonez, Karol Nawrocki. „Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării”, a declarat Nicușor Dan. Nawrocki a subliniat că Polonia alocă deja 5% din PIB pentru apărare: „Trebuie să trecem de la declarații pe hârtie la acțiune. De la Marea Baltică la Marea Neagră, țările din această regiune sunt esențiale pentru securitatea Europei”.

Printre inițiativele asumate se numără operațiunile Baltic Sentry, Eastern Sentry și Arctic Sentry — menite să consolideze supravegherea și prezența NATO pe flancul estic și în zona arctică.

Zelenski: „NATO trebuie să fie puternic și să nu se dezmembreze”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a participat la summit alături de soția sa, Olena Zelenska. În discursul său, Zelenski a transmis un mesaj ferm: „Trebuie să demonstrăm că NATO este puternic și nu se va dezmembra. Sarcina noastră este să ne asigurăm că Rusia nu va mai putea transmite ultimatumuri, să domine vecinii sau să înceapă războaie fără a suferi consecințe”.

Liderul ucrainean a cerut ca pachetul european de sprijin de 90 de miliarde de euro, aprobat de Consiliul UE pe 23 aprilie, să devină operațional „cel târziu la începutul lunii iunie”. Prima tranșă va fi direcționată prioritar spre producția de drone, pe care Zelenski a descris-o drept „necesitate critică”. De asemenea, el a anunțat extinderea formatului „Drone Deals” — acorduri bilaterale de cooperare în domeniul dronelor cu statele europene — și a propus crearea unei „coaliții anti-balistice” pentru dezvoltarea de capabilități de apărare antirachetă pe teritoriul Europei.

Potrivit AFP, Zelenski i-a cerut totodată președintelui american Donald Trump să ridice problema încheierii invaziei ruse a Ucrainei în cadrul summitului cu Xi Jinping de la Beijing.

Ungaria: abținere, nu veto

Ungaria a fost singura țară participantă care nu a semnat Declarația Comună. Conform explicațiilor oferite de Administrația Prezidențială, delegația maghiară a adoptat o „abținere constructivă”, motivând că executivul de la Budapesta nu este în măsură să susțină formularea actuală a documentului. Decizia reflectă tranziția politică din Ungaria, unde noul guvern condus de Péter Magyar nu și-a asumat încă o poziție oficială pe toate dosarele de politică externă.

Diplomați citați de presa română au caracterizat decizia Budapestei drept „un pas înainte” față de poziția anterioară sub Viktor Orbán, care ar fi respins documentul. Gestul nu a împiedicat adoptarea Declarației de către celelalte state.

Context: de la B9 la summitul NATO de la Ankara

Summitul de la București a reunit cele nouă țări de pe flancul estic al NATO — România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania și Ungaria — alături de cele cinci state nordice: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. La summit au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, un reprezentant al SUA și președintele Ucrainei.

Declarația de la București vine în contextul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara, programat în iulie 2026, unde angajamentele privind cheltuielile de apărare și sprijinul pentru Ucraina urmează să fie formalizate la nivel de alianță.