Dan caută acord pe Legea salarizării: 770 milioane euro în joc

Președintele Nicușor Dan i-a convocat marți, 11 august 2026, la Palatul Cotroceni, pe liderii principalelor partide parlamentare — Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR) — pentru consultări decisive privind Legea salarizării unitare. Întâlnirea are loc la ora 16:00 și reprezintă o ultimă tentativă de deblocare a unui proiect de reformă cu mize europene majore.

770 de milioane de euro în joc până la 31 august

Adoptarea Legii salarizării este un jalon critic (Milestone 420) din Planul Național de Redresare și Reziliență. Nerespectarea termenului de 31 august 2026 — dată până la care legea trebuie adoptată și promulgată — ar bloca accesul României la 770 de milioane de euro din fonduri europene.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a avertizat luni că săptămâna aceasta reprezintă „ultima șansă" pentru reformă: „Azi intrăm pe ultima turnantă pentru a putea îndeplini un jalon critic pe PNRR." Premierul interimar Ilie Bolojan a estimat că proiectul ar putea fi adoptat de Parlament în „o săptămână-două", dacă ar exista voință politică din toate direcțiile. Presiunea externă este sporită și de evaluarea Moody's a ratingului de credit al României, programată pentru vineri — adoptarea legii ar putea influența pozitiv decizia agenției.

Proiectul privește peste 800.000 de angajați din sectorul public. Potrivit lui Pîslaru, „pentru peste două treimi din angajați ar exista creșteri salariale", restul urmând să primească sume compensatorii pentru a preveni orice scădere de venit. Valoarea de referință propusă este de 4.100 de lei pentru 2027, implementarea urmând să înceapă la 1 decembrie 2026.

Pozițiile partidelor: cine susține, cine blochează

Cel mai important obstacol rămâne PSD. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a respins categoric proiectul în actuala formă: „Nu vom vota niciodată o lege a salarizării care aduce austeritate." PSD condiționează acordul de amendamente care să reflecte solicitările sindicatelor și ale altor categorii profesionale, iar blocajul politic a împiedicat până acum depunerea proiectului în Parlament.

PNL susține adoptarea, dar recunoaște blocajul. Bolojan a declarat că întârzierea s-a produs „tocmai din cauza discuțiilor care nu s-au finalizat și pe fondul unor discursuri iresponsabile din spațiul public". USR, prin Dominic Fritz, sprijină la rândul său reforma, deși negocierile sunt complicate și de propunerile PSD de amendare a Legii integrității, aflate pe aceeași agendă legislativă. UDMR participă condiționat: ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat că ministerul nu va susține un act normativ care ar diminua veniturile angajaților din domeniu.

Legea salarizării are un istoric de patru ani de amânări și negocieri eșuate. A treia sesiune extraordinară a Parlamentului — cadrul procedural necesar adoptării urgente a legii — a început luni, 10 august. Contexul mizei PNRR și termenele legislative au fost analizate pe larg în analiza publicată pe PulsInfo la finalul săptămânii trecute.

Perspective sumbre: „șanse foarte mici"

Mai multe voci din fosta coaliție guvernamentală, citate de Digi24, apreciază că „șansele de a ajunge la un acord sunt foarte mici". Există actori politici care par dispuși să renunțe la fondurile europene mai degrabă decât să susțină proiectul în actuala formă.

Analistul George Jiglău, de la Universitatea Babeș-Bolyai, descrie situația drept „o combinație fără precedent de presiune de timp, criză guvernamentală și atmosferă conflictuală", apreciind totuși că cele patru partide au înregistrat progrese relativ rezonabile în ciuda condițiilor nefavorabile.

Pîslaru a atribuit opoziția față de reformă unei „masive campanii de dezinformare", prezentând proiectul drept un mecanism care ar elimina arbitrarul salarial și ar asigura predictibilitate pe termen lung. Fondurile alocate salarizării au crescut cu peste 4 miliarde de lei față de propunerea inițială, ca urmare a negocierilor cu sindicatele, inclusiv cu SANITAS — care a organizat grevă generală la finalul lunii iulie, suspendată pe 31 iulie după o înțelegere parțială.

Rezultatele consultărilor de marți vor determina dacă România mai are o șansă de a atinge jalonul PNRR sau dacă aceste fonduri vor rămâne inaccesibile.