CSAT decide sancțiuni diplomatice după drona de la Galați

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocat de urgență de președintele Nicușor Dan, a decis vineri măsuri diplomatice și militare ca răspuns la prăbușirea unei drone rusești pe un bloc de locuințe din Galați. Incidentul — cel mai grav de acest gen pe teritoriul României de la începutul războiului din Ucraina — a declanșat o criză politică internă, în timp ce Ucraina a oferit asistență, iar unii lideri europeni au avut reacții controversate.

Sancțiuni diplomatice și cereri către NATO

Premierul interimar Ilie Bolojan și-a scurtat vizita oficială în Republica Moldova și a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să pregătească sancțiuni împotriva diplomaților ruși de la București, măsuri care urmau să fie prezentate în cadrul CSAT. Bolojan a condamnat „acțiunea iresponsabilă a Rusiei” și a anunțat trei direcții de acțiune: sancțiuni diplomatice, măsuri imediate de securitate la frontieră și accelerarea programului SAFE, estimat la 10 miliarde de euro în contracte de apărare până în 2030.

Președintele Dan a discutat telefonic cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, convenind consolidarea apărării Flancului Estic, în special cu capabilități anti-aeriene și anti-dronă. Rutte a reiterat „solidaritatea absolută” a Alianței, transmite CursDeGuvernare.

Zelenski oferă asistență anti-dronă

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „Ucraina este pregătită să sprijine România prin orice mijloace necesare”, conform Euronews. La summitul B9 de la București, Zelenski propusese deja un acord de cooperare bilaterală în domeniul combaterii dronelor, inclusiv transfer de experiență operațională. Liderul de la Kiev a cerut totodată Uniunii Europene să intensifice presiunea prin sancțiuni, pentru ca războiul Rusiei „să nu fie prelungit sau extins”.

Criză politică: acuzații încrucișate

Incidentul a amplificat tensiunile din scena politică românească, pe fondul absenței unui guvern cu mandat parlamentar deplin.

PSD a cerut „instalarea rapidă a unui guvern funcțional” și a făcut apel la toate forțele politice „să înceteze confruntările interne și să acționeze unitar, în interesul național”. PNL a ripostat acuzând PSD și AUR de poziții „anti-naționale”, reproșându-le că „îngenunchează în fața Moscovei”, potrivit Digi24.

AUR, prin liderul George Simion, a condamnat incidentul și a cerut alegeri anticipate, acuzând „incompetența regimului”. De remarcat că AUR, POT și SOS România au votat în 2025 împotriva legii care autoriza armata să doboare dronele neautorizate și au contestat-o ulterior la Curtea Constituțională, relatează HotNews.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a identificat explicit responsabilii pentru dotarea insuficientă a armatei: PSD, AUR, SOS, POT și Călin Georgescu, arată Adevărul. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a calificat situația drept „inacceptabilă” și a cerut autorităților să explice „de ce nu a fost oprită drona la timp”.

Fico și Orbán: reacții divergente în regiune

Premierul slovac Robert Fico a solicitat „deschiderea imediată a dialogului între UE și Rusia”, fără a numi Moscova drept agresor, scrie Digi24. Viktor Orbán, care a pierdut funcția de premier în favoarea lui Péter Magyar după alegerile din 2026, a exprimat solidaritate cu victimele, dar a avertizat împotriva unei „Europe orientate spre război”, evitând să menționeze Rusia. Orbán i-a cerut lui Magyar să mențină politica de neutralitate, notează HotNews.

Industria de apărare cere reforme urgente

Patronatul Industriei Române de Apărare (ROMDEF) a solicitat revizuirea urgentă a procedurilor de achiziții, pentru dotarea rapidă cu sisteme anti-dronă și de război electronic în zonele de frontieră. Startup-ul clujean BraveX Aero a anunțat că dezvoltă drone interceptoare capabile să neutralizeze un Geran și are colaborări cu Ministerul Apărării, precizează StartupCafe.

Generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major, consideră că România ar fi trebuit să solicite activarea Articolului 4 din Tratatul NATO — procedura de consultări între aliați. Generalul Dorin Toma, fost comandant NATO, a avertizat că „militarii români care deschid focul nu sunt protejați legal”, semnalând un vid juridic care complică intervenția armată, informează Libertatea.