NATO și lideri europeni condamnă Rusia după drona de la Galați

Alianța Nord-Atlantică și lideri europeni au condamnat ferm Rusia după ce o dronă de tip Geran-2, încărcată cu explozibil, s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de zece etaje din Galați în noaptea de miercuri spre joi, rănind două persoane și provocând un incendiu. Este cel mai grav incident de acest gen pe teritoriul României și a declanșat un val de reacții diplomatice și cereri de consolidare a apărării la frontiera estică a NATO.

NATO: „Condamnăm nesăbuința Rusiei”

Alianța Nord-Atlantică a transmis un comunicat în care „condamnă nesăbuința Rusiei” și promite că „va continua să-și întărească apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor”. Este a 28-a pătrundere a dronelor rusești în spațiul aerian românesc de la începutul atacurilor Rusiei asupra porturilor ucrainene, potrivit Jerusalem Post.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pe platforma X că „războiul de agresiune al Rusiei a depășit încă o limită”, subliniind că evenimentul a avut loc „pe teritoriul Uniunii Europene”. Von der Leyen a anunțat că UE „pregătește cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni” împotriva Moscovei și a adăugat: „Suntem pe deplin solidari cu România și cu cetățenii săi”.

Aliații cer măsuri ferme

Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a condamnat episodul și și-a exprimat întreaga solidaritate cu România, adăugând că țara sa „este pregătită să sprijine măsurile adecvate pentru a preveni astfel de încălcări”. Ministrul francez delegat pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a afirmat că incidentul „demonstrează că există o amenințare rusească la adresa securității europene”, amintind totodată de prezența trupelor franceze staționate în România în cadrul operațiunilor NATO.

România cere capabilități anti-dronă

Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a calificat incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Federației Ruse” și a precizat că România a informat aliații NATO și secretarul general Mark Rutte. Țoiu a adăugat că evenimentul „se încadrează în categoria incidentelor care justifică” invocarea Articolului 4 al Tratatului Nord-Atlantic, care permite consultări între aliați atunci când un stat consideră că securitatea sa este amenințată. Ministerul Afacerilor Externe a solicitat totodată „măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă”.

Premierul interimar Ilie Bolojan a numit situația „inacceptabilă” și a anunțat accelerarea programului SAFE, prin care România va fi dotată cu sisteme anti-dronă. „Contractul va fi semnat în următoarele ore. În câteva luni va începe livrarea capabilităților anti-dronă”, a declarat Bolojan, adăugând că „răspunsul apărării românești a fost limitat de nivelul dotării”.

Armata: nu este un atac, ci efect al conflictului

Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a precizat că „situația este sub control” și că România „nu se confruntă cu un atac, ci cu efectele unui conflict desfășurat în imediata apropiere a frontierei”. Conform datelor MApN, drona a fost detectată la ora 1:46, a intrat în spațiul aerian românesc la 1:52 și a pierdut contactul radar la 1:56, lăsând doar patru minute pentru detecție, clasificare și decizie de angajare. Avioanele F-16 au decolat, dar traiectoria dronei nu a intrat în zona de angajare a sistemelor de apărare.

Drona Geran-2, o variantă a iranianei Shahed-136, cântărește aproximativ 200 de kilograme și transportă 30–50 de kilograme de explozibil. Zboară la altitudini joase, cu viteze de până la 200 km/h, ceea ce o face dificil de detectat cu radarele convenționale. Costul estimat al unei asemenea drone este de 20.000–50.000 de dolari, relatează Libertatea — o fracțiune din prețul unei rachete interceptoare moderne.

Pe flancul estic al NATO, pătrunderile de drone s-au înmulțit în ultimele luni, cu incidente raportate și în Estonia, Letonia și Lituania, după cum relatează Euronews. Statele baltice și nordice au respins acuzațiile Moscovei potrivit cărora ar fi permis utilizarea spațiului lor aerian pentru atacuri ucrainene asupra Rusiei, calificându-le drept „campanie flagrantă de dezinformare”.