Criza gazelor întoarce Europa la cărbune: producție cu 25% mai mare

Prețurile gazelor naturale la niveluri record împing companiile europene de utilități să repornească centralele pe cărbune, iar producția de electricitate din acest combustibil ar putea crește cu aproximativ 25% în șase luni, potrivit Reuters. Inversarea vine după ani de tranziție energetică și marchează primul reviriment semnificativ al cărbunelui în mixul energetic european din 2022.

Gazele naturale, la maximul din patru ani

Prețul de referință al gazelor în Europa — contractele Dutch TTF — a depășit €80 per MWh în septembrie 2026, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Blocarea temporară a livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Hormuz, pe fondul conflictului dintre SUA și Iran, a redus aprovizionarea și a alimentat creșterile de preț.

La aceste niveluri, capacitățile pe cărbune și lignit au redevenit mai profitabile decât cele pe gaze — o inversare economică semnalată ultima oară la scară europeană în 2022 — ceea ce determină utilitățile să le repornească sau să mărească producția din centrale deja active.

Italia și Germania ajustează planurile de ieșire din cărbune

Italia a confirmat o prelungire de 13 ani a datei de închidere a centralelor pe cărbune, mutând termenul la 2038. Germania analizează reactivarea a aproximativ 8,8 GW de capacitate aflată în rezervă sau dezafectată. Ambele decizii reflectă același calcul economic: la prețurile actuale ale gazelor, renunțarea prematură la parcul termic pe cărbune expune sistemele naționale la riscuri de stabilitate energetică.

Analiștii avertizează că revenirea la cărbune nu reprezintă o redresare structurală pe termen lung. Cota cărbunelui în mixul energetic european a scăzut la un minim istoric de 9,2% în 2025, după ani de închideri accelerate de centrale. Flexibilitatea sistemului este acum limitată, iar creșterea rapidă a producției nu poate compensa integral reducerea capacității termice pe gaze.

Ungaria cere prelungirea derogării pentru gaze rusești

La rândul ei, Ungaria solicită Uniunii Europene prelungirea scutirii de sancțiuni care îi permite să importe petrol și gaze din Rusia. Excepția actuală, negociată în contextul pachetelor de sancțiuni adoptate după invazia din Ucraina, expiră în luna noiembrie. Guvernul de la Budapesta invocă necesitatea unor modificări tehnice ale rețelei de aprovizionare, solicitând timp suplimentar pentru diversificarea surselor, potrivit Economica.net. La nivel continental, Budapesta nu este singura capitală care explorează menținerea relațiilor energetice cu Rusia: AfD și reprezentanți ai Gazprom discută repornirea gazoductului Nord Stream.

România resimte criza: motorina depășește 11 lei pe litru

Efectele se resimt la pompele din România. Motorina a depășit pragul de 11 lei pe litru, iar benzina standard se apropie de 10 lei, după luni în care cotațiile petrolului au oscilat puternic pe fondul crizei din Strâmtoarea Hormuz, transmite Digi24. Prețul curentului electric a atins deja 180 €/MWh în Europa, maxim din 2022, iar efectul scumpirii gazelor urmează să se propage în facturi în lunile următoare.

Analiștii estimează că prețurile ridicate ale gazelor vor persista cel puțin până în 2027–2028, dacă restricțiile de aprovizionare prin Strâmtoarea Hormuz nu se rezolvă. Cărbunele rămâne astfel, cel puțin pe termen mediu, o soluție-tampon pentru un sistem energetic european care nu a apucat să renunțe complet la capacitățile vechi.