Prețul curentului explodează în Europa: 180 €/MWh, maxim din 2022

Piețele europene de energie electrică transmit cel mai puternic semnal de alarmă de după criza din 2022. Prețul la termen al energiei electrice pentru livrare în ianuarie 2027 a depășit 180 de euro pe megawatt-oră în Germania — o creștere de 60% față de aceeași perioadă a anului precedent — pe fondul stocurilor de gaze sub nivelul de siguranță și al perturbărilor persistente în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, relatează Bloomberg, citat de AGERPRES.

România se numără printre economiile cele mai expuse din regiune. Prețul la termen pentru electricitate livrată în ianuarie 2027 a atins aproximativ 205 euro per megawatt-oră pe bursele de energie, anticipând o iarnă dificilă atât pentru consumatorii industriali, cât și pentru consumatorii casnici.

Qatar, factorul determinant al crizei

Principala cauză a tensiunilor de pe piețele energetice este colapsul exporturilor qatareze de gaze naturale lichefiate. Infrastructura din Ras Laffan — cel mai mare complex GNL din lume — a suferit avarii severe în urma atacurilor cu drone și rachete din martie 2026, iar QatarEnergy a anunțat că lucrările de reparații ar putea dura între trei și cinci ani. Exporturile de GNL ale Qatarului au scăzut cu aproximativ 96% față de perioada similară a anului anterior, conform datelor citate de presa financiară internațională.

La acestea se adaugă perturbările continue din Strâmtoarea Hormuz, unde tensiunile generate de conflictul Iran-SUA limitează traficul maritim și ridică costurile de transport pentru livrările de GNL din regiune.

Stocurile de gaze, cu 16 puncte sub mediana sezonieră

Europa intră în sezonul rece cu stocurile de gaze la aproximativ 68% din capacitate — cu 16 puncte procentuale sub mediana sezonieră și cu mult sub ținta de 80% stabilită de Comisia Europeană pentru luna noiembrie. Continentul intrase deja în toamnă cu cele mai mici rezerve de gaze din ultimii 20 de ani, context care amplifică acum presiunea pe prețurile electricității.

Gazele naturale alimentează o parte semnificativă a producției de energie electrică din mai multe state europene. Când stocurile sunt insuficiente, iar producția din surse regenerabile scade — vântul și energia solară contribuind mai puțin în sezonul rece — costul marginal al energiei este dictat de centralele pe gaze, care au transferat creșterea prețurilor direct asupra facturii de curent.

Ce înseamnă pentru România

România se confruntă și cu o serie de vulnerabilități structurale suplimentare. Nivelul scăzut al Dunării a redus capacitatea de producție a centralelor hidroelectrice, iar unul dintre reactoarele de la Cernavodă a fost temporar indisponibil din cauza debitului insuficient al apei de răcire. Starea de criză energetică a fost prelungită de autorități până la sfârșitul lunii septembrie 2026.

Consumatorii industriali sunt expuși direct la prețurile de piață, ceea ce poate genera presiuni inflaționiste suplimentare în sectoarele cu consum energetic ridicat. Consumatorii casnici sunt protejați temporar prin mecanismele de plafonare a prețului final, dar analiștii avertizează că presiunile vor persista pe tot parcursul iernii, potrivit publicației Libertatea.

Conform Bloomberg, creșterea actuală rămâne cu mult sub nivelul critic al crizei din 2022, când prețurile au depășit 1.000 de euro pe megawatt-oră. Factorii structurali — în special reducerea pe termen lung a capacității GNL din Qatar — sugerează totuși că piețele energetice europene vor rămâne sub presiune cel puțin până în 2027.