CNSU aprobă dig pe Dunărea Veche și pompe militare la Cernavodă

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat vineri, 21 august 2026, un pachet de intervenții tehnice de urgență pentru a asigura debitul de apă necesar răcirii reactoarelor de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă (CNE Cernavodă), unde ambele unități sunt oprite din cauza celui mai scăzut debit al Dunării înregistrat în istoria recentă, a anunțat Guvernul României.

Ce prevede hotărârea CNSU

Pachetul de urgență include cinci categorii de intervenție simultană:

• Dragare continuă a cursului Dunării în zona Cernavodă, executată în regim de urgență de Administrația Fluvială și Apele Române;
• Construcția unui epi (structură hidrotehnic transversală) pe Dunărea Veche, care va dirija o parte din masa de apă spre canalul Dunăre–Marea Neagră și, mai departe, spre priza de apă a CNE; lucrarea va fi sprijinită de scafandri militari din cadrul Ministerului Apărării Naționale;
• Deversări suplimentare din acumulările de pe râul Olt — Ministerul Energiei și Hidroelectrica vor elibera 50 de metri cubi pe secundă timp de cinci zile, începând din 22 august; apa eliberată va contribui totodată la producerea de energie electrică la turbinele Hidroelectrica, înainte de a ajunge în Dunăre;
• Rezervă operațională din canalul Dunăre–Marea Neagră, pusă la dispoziția CNE la cerere de Administrația Canalelor Navigabile;
• Pompe de mare capacitate mobilizate de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) pentru menținerea nivelului de apă la priza centralei.

Când se reiau operațiunile la CNE

Repornirea vreunui reactor înainte de 31 august este „foarte puțin probabilă", a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, potrivit HotNews. Obiectivul autorităților este reluarea activității în prima parte a lunii septembrie, când se anticipează o revenire a debitului Dunării.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) estimează că debitul Dunării la intrarea în țară se situează în prezent la circa 1.300 de metri cubi pe secundă, cu o prognoză de creștere la 1.450 mc/s în intervalul 25–28 august, ca urmare a precipitațiilor înregistrate în zilele anterioare în Germania, Austria și Slovacia.

Impactul asupra prețurilor la energie

Oprirea simultană a Unității 1 (28 iulie) și Unității 2 (13 august) a eliminat aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, relatează HotNews. Consecința directă se reflectă în prețurile de piață: prețul mediu de seară s-a situat între 200 și 208 euro/MWh, față de o medie zilnică de 140–150 euro/MWh.

Bușoi a descris un paradox care amplifică presiunea pe sistemul energetic: energia solară produsă ziua este exportată la prețuri reduse în Bulgaria, în timp ce România reimportă noaptea între 1.500 și 2.200 de megawați la circa 200 euro/MWh, din cauza capacității insuficiente de stocare a parcurilor fotovoltaice. Impactul asupra facturii consumatorilor casnici va fi, conform aceluiași oficial, o „creștere sensibilă, dar nu foarte mare".

Proiectul de un miliard care putea preveni criza

„Proiectul Bala" — un ansamblu de lucrări hidrotehnice pe brațul Bala al Dunării, aprobat prin Hotărârea de Guvern 1.079/2024 la o valoare de peste un miliard de lei — ar fi putut regulariza debitele pe brațele Dunării și preveni, cel puțin parțial, situația actuală, conform HotNews. Lucrările nu au putut demara: accesarea fondurilor europene a fost blocată de obiecțiile Comisiei Europene, ale Comisiei Dunării și ale organizațiilor de mediu cu privire la documentația tehnică și la impactul asupra mediului, care trebuie refăcută.

Ministrul Transporturilor, Radu Miruță, a afirmat că proiectul este „blocat în sertare de trei ani și jumătate" — deși ministerul pe care îl conduce este principalul responsabil de avansarea documentației. Între timp, criza s-a produs fără ca lucrările de regularizare să fi fost finalizate.

Situația de la Cernavodă marchează agravarea unei crize care s-a înrăutățit progresiv în august. Oprirea completă a centralei a fost anunțată pe 18 august, când Guvernul a activat capacitățile de rezervă de la Rovinari și Paroșeni pentru a compensa lipsa producției nucleare.