CJUE: decizia ÎCCJ privind prescripția încalcă dreptul UE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit joi, 16 iulie, că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014\u20132018 este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene și nu se aplică dosarelor aflate încă pe rol. Hotărârea, pronunțată în cauza C-280/25 \u2014 denumită \u201eLin II\u201d \u2014, are implicații directe asupra miilor de dosare penale în curs.

Ce a decis CJUE

Conform comunicatului CJUE, instanța europeană a stabilit că principiul lex mitior \u2014 legea penală mai favorabilă \u2014 nu poate fi invocat atunci când aplicarea sa conduce la un risc sistemic de impunitate în cauze de fraudă gravă împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Pragul de la care o fraudă este considerată \u201egravă\u201d a fost clarificat la 50.000 de euro, incluzând TVA-ul evadat.

CJUE a confirmat, de asemenea, interdicția practicii denumite lex tertia: instanțele nu pot combina dispoziții din legi penale succesive pentru a construi un regim hibrid mai favorabil în calculul termenului de prescripție.

Totodată, instanța europeană a precizat că hotărârile definitive \u2014 cele cu autoritate de lucru judecat \u2014 nu vor fi redeschise. Efectul deciziei se aplică exclusiv dosarelor aflate în faza de judecată sau a recursului în casație.

Contextul cauzei

Cauza \u201eLin II\u201d a fost sesizată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, după ce Curtea de Apel Oradea dispusese încetarea unui proces penal de evaziune fiscală prin prescripție. Administratorul a două firme fusese acuzat că a emis facturi fictive pentru a reduce baza de impozitare a unui terț, cu un prejudiciu estimat la circa 59.300 de euro, din care o parte reprezenta TVA evadat.

Hotărârea se înscrie în continuarea cauzei \u201eLin I\u201d (C-107/23 PPU), pronunțată de CJUE în iulie 2023, care stabilise deja că anumite interpretări ale prescripției penale în România contravin dreptului european. Controversa românească izvorăște din deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, pe baza cărora ÎCCJ adoptase o practică de extindere retroactivă a prescripției \u2014 practică acum invalidată de instanța europeană pentru cauzele în curs.

Tensiunile juridice generate de subiectul prescripției au determinat și intervenția Curții Constituționale în probleme de procedură penală, inclusiv invalidarea unor modificări ale Codului de Procedură Penală, adoptate de Parlament în cursul anului.

Reacțiile instituționale

ÎCCJ a reacționat rapid după pronunțarea hotărârii, transmițând că \u201ea aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european\u201d, potrivit unui comunicat al instanței supreme. Înalta Curte condusă de Lia Savonea nu a anunțat deocamdată măsuri concrete de adaptare a practicii judiciare.

O poziție distinctă a adoptat Uniunea Națională a Barourilor din România: șeful organizației a afirmat că \u201einstanțele vor continua să aplice soluția stabilită de ÎCCJ\u201d, sugerând că hotărârea CJUE nu va determina automat o schimbare a practicii judiciare interne. Conform unei analize publicate de Adevărul, decizia europeană nu impune instanțelor un mecanism de aplicare automată, ci lasă judecătorului național aprecierea de la caz la caz.

Ce urmează

Hotărârea CJUE este obligatorie pentru instanțele române în cauzele care intră sub incidența dreptului UE. Procurorii și judecătorii care instrumentează dosare de fraudă gravă cu fonduri europene sau cu TVA evadat vor trebui să ignore deciziile ÎCCJ privind prescripția și să judece cauzele pe fond. Cauzele prescrise definitiv rămân, însă, neatinse.