CE respinge legea salarizării: România riscă 770 milioane de euro PNRR

Negocierile dintre reprezentanții Guvernului României și Comisia Europeană privind noua lege a salarizării personalului bugetar s-au încheiat fără un acord: Bruxelles-ul nu acceptă forma actuală a proiectului, care nu îndeplinește jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România riscă astfel să piardă 770 de milioane de euro nerambursabili dacă proiectul nu este revizuit și adoptat până pe 31 august.

Ședință de urgență la Cotroceni

Președintele Nicușor Dan a convocat joi, 20 august, de la ora 14:00, o întâlnire la Palatul Cotroceni cu liderii coaliției și cu miniștrii de resort. La discuții vor participa premierul interimar Ilie Bolojan, liderul PSD Sorin Grindeanu, liderul USR Dominic Fritz și cel al UDMR Kelemen Hunor, alături de ministrul interimar al Finanțelor Alexandru Nazare și ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru. Agenda oficială vizează stadiul implementării proiectelor PNRR înaintea termenului-limită de 31 august, dar criza legii salarizării domină contextul politic al întâlnirii.

Potrivit Adevărul, echipele tehnice ale partidelor au reluat miercuri seara discuțiile la Palatul Cotroceni cu consilierul prezidențial Radu Burnete, iar joi președintele Dan va relua dialogul direct cu liderii politici.

Ce a respins Comisia Europeană

Discuțiile purtate de miniștrii interimari Nazare și Pîslaru cu reprezentanții Bruxelles-ului nu au dus la niciun acord tehnic. Conform informațiilor publicate de Știrile ProTV, proiectul de lege în forma actuală nu îndeplinește condițiile jalonului asumat prin PNRR, ceea ce pune în pericol plata tranșei de 770 de milioane de euro. Legea salarizării personalului din sectorul public și noua Lege ANI sunt ambele jaloane asumate de România prin PNRR și trebuie adoptate și promulgate pentru a debloca această tranșă de finanțare.

Datoria publică — al doilea blocaj

Criza legii salarizării se suprapune cu o limită fiscală clară: datoria publică a României a atins 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, conform datelor Eurostat publicate pe 21 iulie. Depășirea acestui prag activează mecanismele prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare, care interzice Guvernului aprobarea oricăror creșteri suplimentare ale cheltuielilor cu salariile și asistența socială.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că „disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune" și că legea nu permite aprobarea de cheltuieli suplimentare atât timp cât pragul datoriei este depășit. Guvernul a susținut că măsurile fiscale adoptate în 2025 răspund obligațiilor legale declanșate de depășirea pragului.

Context politic: blocaj prelungit

Criza financiară se suprapune unui blocaj politic prelungit: România este guvernată de un cabinet interimar după demiterea prin moțiune de cenzură a executivului condus de Ilie Bolojan. Premierul interimar exclude PSD din orice formulă viitoare de guvernare și pledează pentru un guvern tehnocrat. Bolojan a declarat la B1 TV că „a răbdat toate mizeriile", refuzând să susțină un executiv în care PSD să fie prezent — deși un guvern deplin este necesar pentru adoptarea reformelor asumate prin PNRR.

Prima consecință concretă a deciziei de a îngheța cheltuielile salariale în companiile de stat a apărut imediat: sindicatul companiei Oil Terminal — cel mai mare terminal petrolier din România — a declanșat procedura de conflict de muncă, potrivit Profit.ro.

Suma în joc rămâne 770 de milioane de euro din PNRR. Dacă legea salarizării nu este revizuită, adoptată și promulgată până pe 31 august, România pierde această tranșă nerambursabilă, la care se adaugă riscul pierderii finanțării aferente jalonului Legii ANI, al cărui cuantum nu a fost precizat oficial.