Datoria publică a depășit 60% din PIB; legea blochează cheltuielile

Datoria publică a României a depășit pragul critic de 60% din Produsul Intern Brut, activând automat restricțiile prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare (Legea 69/2010). Cât timp datoria se menține la aceste niveluri, Guvernul nu poate majora cheltuielile salariale sau de asistență socială.

Nivelul datoriei: 60,1% la finalul trimestrului I

Potrivit datelor publicate de Eurostat la 21 iulie 2026, datoria publică a României calculată conform metodologiei Uniunii Europene se situa la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026. Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului o informare pe baza acestor date, care au declanșat aplicarea cadrului legal de austeritate.

Cifrele au continuat să crească: în luna mai 2026, datoria guvernamentală a ajuns la 61,4% din PIB, un nivel record, conform datelor Ministerului Finanțelor consultate de CursDeGuvernare.ro. Ca sumă nominală, datoria a atins 1.194 de miliarde de lei în mai, în creștere cu 22,5 miliarde de lei față de luna anterioară. Creșterea a fost determinată, potrivit Executivului, atât de acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât și de refinanțarea datoriei scadente.

Ce se schimbă: restricțiile din Legea 69/2010

Depășirea pragului de 60% din PIB activează automat un set de măsuri prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare. Concret:

• Înghețarea cheltuielilor salariale — Guvernul nu poate adopta nicio măsură care să majoreze cheltuielile totale de personal din sectorul public.
• Înghețarea asistenței sociale — Cheltuielile cu ajutoarele sociale nu pot fi majorate global, indiferent de politicile sectoriale.
• Continuarea programului de reducere a datoriei — Statul trebuie să demonstreze o traiectorie clară de scădere a ponderii datoriei în PIB.
• Deficit sub 3% din PIB — Consolidarea fiscală rămâne obligatorie, iar deficitul trebuie redus și menținut sub pragul european de referință.

Potrivit unui comunicat al Executivului, „în condițiile în care datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene a depășit nivelul de 60% din PIB, cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB, și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială".

Prognoza: vârful în 2028, apoi reducere

Ministerul Finanțelor estimează că datoria publică va continua să crească în următorii ani, înainte de a urma o traiectorie descendentă. Conform proiecțiilor incluse în documentele oficiale, datoria ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, să atingă 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, pentru ca ulterior să înceapă să scadă gradual.

Guvernul susține că „datoria publică este plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar este redus și menținut sub 3% din PIB", potrivit aceluiași comunicat.

Contextul economic

Depășirea pragului de 60% vine în contextul în care PIB-ul României a înregistrat un declin de -0,8% în primul semestru din 2026, ceea ce agravează povara relativă a datoriei. România se alătură astfel grupului de state din UE care operează sub restricțiile mecanismului de supraveghere fiscală pentru niveluri ridicate de îndatorare.

Datele Profit.ro arată că România se situează peste media europeană în ceea ce privește viteza de creștere a datoriei publice, deși nivelul absolut rămâne sub cel al marilor economii ale blocului — Germania, Franța sau Italia — care depășesc de mult pragul de 60%.