CE reduce prognoza României la 0,1%, inflație de 7%

Comisia Europeană a revizuit semnificativ în jos prognoza de creștere economică a României pentru 2026, de la 1,1% estimat în toamnă la doar 0,1%, potrivit previziunilor economice de primăvară publicate miercuri. România devine astfel una dintre cele mai afectate economii din UE, într-un context european marcat de șocul energetic provocat de criza din Strâmtoarea Ormuz.

Stagnare în 2026, speranțe pentru 2027

Conform Comisiei Europene, economia românească va înregistra o creștere aproape nulă în 2026. În primul trimestru, PIB-ul a scăzut deja cu 0,2% față de trimestrul anterior și cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Institutului Național de Statistică. Pentru 2027, Bruxelles-ul anticipează o revenire cu 2,3%, susținută de scăderea așteptată a inflației și de condiții de finanțare mai favorabile.

Principalii factori care frânează economia sunt consolidarea fiscală în curs — inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public — și inflația persistentă alimentată de creșterea prețurilor la energie. „Măsurile de reducere a deficitului și inflația din sectorul energetic vor reduce semnificativ consumul intern”, se arată în raportul Comisiei.

Inflație dublă față de media UE

Inflația în România este estimată la 7% în 2026, peste dublul mediei europene de 3,1%, și semnificativ mai mult decât prognoza anterioară de sub 6%. Potrivit Comisiei Europene, prețurile ridicate la energie reprezintă principalul factor care alimentează inflația, în condițiile în care criza din Strâmtoarea Ormuz a perturbat lanțurile de aprovizionare cu petrol și gaze. Pentru 2027, inflația românească ar trebui să coboare la 3,7%, apropiindu-se de ținta BNR de 2,5% ± 1%.

La nivelul zonei euro, inflația este prognozată la 3%, în creștere cu un punct procentual față de estimarea de toamnă, ceea ce complică deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene. Piețele financiare estimează deja o probabilitate de peste 80% pentru o majorare a dobânzii-cheie la următoarea ședință BCE, relatează Euronews.

Deficit și datorie în creștere

Deficitul bugetar al României rămâne printre cele mai ridicate din UE: 6,2% din PIB în 2026, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Comisia Europeană estimează că măsurile fiscale adoptate în 2024–2025 vor genera venituri suplimentare de 1,4 puncte procentuale din PIB, dar consolidarea va continua să apese asupra consumului privat.

Datoria publică urmează o traiectorie ascendentă, de la sub 55% din PIB în 2024 la 63,3% în 2027. Șomajul va crește moderat la 6,3% în 2026, iar deficitul de cont curent va rămâne ridicat, la 6,4% din PIB. Pe de altă parte, investițiile publice vor crește de la 6% la aproape 7% din PIB, susținute de fondurile europene.

Europa, sub presiunea șocului energetic

România nu este singură: întreaga Uniune Europeană resimte efectele crizei energetice. Comisia a redus prognoza de creștere a UE la 1,1% pentru 2026 (de la 1,4% în toamnă) și a zonei euro la 0,9%. Inflația la nivelul UE va fi 3,1% — cu un punct procentual peste estimările anterioare.

Datele PMI publicate miercuri de S&P Global confirmă deteriorarea: indicele compozit al zonei euro a coborât la 47,5, cel mai scăzut nivel din ultimele 31 de luni, sub pragul de 50 care separă expansiunea de contracție, potrivit Euronews. Franța a înregistrat un PMI compozit de doar 43,5, cel mai slab din 66 de luni, în timp ce Germania rămâne la 48,6. Costurile de producție la nivelul zonei euro au atins un maxim din trei ani și jumătate.

„Încetinirea creșterii economice se datorează șocului energetic care determină creșterea inflației”, a declarat comisarul Valdis Dombrovskis la conferința de presă de prezentare a prognozelor, adăugând că răspunsul trebuie să vină de la guvernele naționale, nu de la Comisie.

În context: BNR a anticipat inflație de 11% în vară

Prognoza Comisiei vine într-un moment în care Banca Națională a României a avertizat deja că inflația va urca la 11% în cursul verii, înainte de a coborî. Cheltuielile pentru apărare vor crește de la 1,5% la 1,8% din PIB până în 2027, pe fondul angajamentelor asumate în cadrul NATO. Combinația de creștere economică aproape nulă și inflație ridicată crește riscul de stagflație — un scenariu pe care Europa l-a întâlnit ultima dată în anii 1970.