Carburanții se scumpesc din nou în România

Prețurile carburanților au început să crească din nou în România, după o perioadă de scăderi treptate. Rompetrol, compania kazahă care operează rafinaria Petromidia, a majorat prețul benzinei și al motorinei cu 10 bani pe litru pentru a doua zi consecutiv, potrivit Profit.ro. SOCAR, compania azeră, a crescut prețul benzinei cu 20 de bani pe litru.

Motorina a ajuns la aproximativ 8,33 lei pe litru, iar benzina la 8,07 lei — prețuri apropiate de cele de dinaintea războiului din Iran, relatează Ziarul Financiar. Paradoxul: barilul de petrol Brent este cu 35% mai scump decât înainte de conflict, ceea ce înseamnă că o nouă rundă de scumpiri ar putea fi inevitabilă.

Petrolul peste 100 de dolari, stocuri la minim istoric

Prețul Brent a depășit 103 dolari pe baril la sfârșitul săptămânii trecute, după ce Gardienii Revoluției iraniene au capturat două nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Standard Chartered estimează că noul echilibru al prețului petrolului se situează la 95 de dolari pe baril — cu 10–20 de dolari peste nivelul pre-conflict —, în contextul în care producătorii din Golf și-au redus producția cu 25–80%.

Stocurile globale de petrol scad și se apropie de un minim istoric, anunță Goldman Sachs, citat de OilPrice.com. Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitau aproximativ 20% din petrolul mondial, este efectiv blocată din 28 februarie, când au început operațiunile militare americane. Aproximativ 11 milioane de barili pe zi au fost scoase de pe piață, arată analiștii energetici.

Asia în criză, Europa se pregătește

Criza energetică se resimte cel mai acut în Asia. Filipinele au declarat stare de urgență energetică, India se confruntă cu scumpiri substanțiale ale combustibililor, iar Coreea de Sud a aprobat un pachet de sprijin de 17 miliarde de dolari, transmite OilPrice.com. China este mai bine poziționată grație rezervelor strategice de peste un miliard de barili, acumulate din achiziții de petrol rusesc și iranian sancționat.

Și Europa simte efectele. Comisia Europeană avertizează că impactul crizei energetice se va resimți probabil până în 2028, iar analiștii compară situația actuală cu criza petrolului din 1973. Producția americană nu poate compensa pierderile din Orientul Mijlociu, deoarece rafinăriile asiatice necesită tipuri mai grele de țiței decât cele produse în SUA.

Impactul asupra României

Pentru România, scumpirea petrolului are consecințe directe și în cascadă. Energia și combustibilii reprezintă 49% din „coșul inflației”, potrivit Adevărului, ceea ce înseamnă că orice majorare a prețului la pompă se reflectă rapid în prețul alimentelor și al serviciilor. Motorina intră în costul a 12% din prețul laptelui, 11% din prețul pâinii, 15% din cel al cărnii și 15% din produsele congelate, conform Ziarului Financiar.

Guvernul a declarat situație de criză pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026, prin OUG 19/2026, care plafonează adaosul comercial al distribuitorilor la media din 2025. Măsura limitează marjele companiilor, dar nu poate controla prețul materiei prime — și acesta continuă să crească. Deficitul bugetar record al României, cel mai mare din UE în 2025 conform Eurostat, limitează sever spațiul fiscal pentru noi măsuri de protecție a consumatorilor.

Producătorii din Golf pierd miliarde

Și țările exportatoare suferă. Producătorii din Golf au pierdut cel puțin 15,1 miliarde de dolari în primele două săptămâni de conflict, relatează CNBC. Până în săptămâna a șaptea, pierderea cumulată a ajuns la aproximativ 500 de milioane de barili — echivalentul a circa 50 de miliarde de dolari. Emiratele Arabe Unite au fost forțate să suspende operațiunile la câmpul gazier Shah, care furniza 20% din producția de gaze a țării, după un atac direct.

Administrația Trump a semnalat disponibilitatea de a oferi asistență financiară prin linii de swap valutar, deși EAU au negat că ar avea nevoie de sprijin extern, invocând active suverane de peste 2.000 de miliarde de dolari.

Ce urmează

Standard Chartered avertizează că prețurile petrolului vor rămâne cu 10–20 de dolari pe baril peste nivelurile pre-conflict chiar și după încheierea fazei acute a războiului. Pentagonul estimează că deminarea Strâmtorii Ormuz ar dura șase luni, perioadă în care economia globală va funcționa cu o ofertă redusă de petrol. Scumpirile de la pompă de azi ar putea fi doar începutul unei perioade prelungite de prețuri ridicate la energie și, implicit, la alimente și transport.