Buget UE 2028-2034: tăieri de 33 mld. €, coeziunea rezistă

Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene a prezentat miercuri o propunere de buget multianual pentru perioada 2028-2034 care reduce cu aproximativ 32,8 miliarde de euro suma prevăzută de Comisia Europeană, în încercarea de a concilia pozițiile profund divergente ale statelor membre.

Noul cadru financiar propus ajunge la 1.947 miliarde de euro la prețuri curente, echivalentul a 1,13% din venitul național brut al celor 27 de state membre. Reducerea de circa 2% față de proiectul inițial al Comisiei vizează în mod diferențiat categoriile de cheltuieli: fondurile de coeziune și politica agricolă comună sunt protejate, în timp ce competitivitatea, apărarea și acțiunea externă suportă tăieri mai consistente.

Coeziunea, protejată sub presiunea a 16 state

Capitolul dedicat coeziunii, agriculturii și dezvoltării rurale a fost redus marginal, de la 1.062 la 1.057 miliarde de euro la prețuri curente — o scădere de doar 0,5%. Grupul „Prietenilor Coeziunii”, format din 16 state din sudul și estul Europei, a reușit să limiteze tăierile în acest domeniu, care reprezintă principala sursă de finanțare europeană pentru economiile mai puțin dezvoltate, inclusiv România.

Propunerea cipriotă include și un mecanism de realocare pentru statele al căror venit național brut se situează sub 90% din media europeană, ceea ce ar putea compensa parțial reducerile suportate de statele din Europa Centrală și de Est.

Competitivitate și apărare, cele mai afectate

Fondul european de competitivitate scade de la 450,5 la 433,8 miliarde de euro la prețuri curente, o reducere de circa 4%. Capitolul de securitate, apărare și spațiu pierde aproximativ 5 miliarde, ajungând la 111 miliarde de euro, în timp ce instrumentul „Europa Globală”, destinat acțiunii externe, coboară de la 215,2 la 206,7 miliarde de euro. Alocările pentru migrație și gestionarea frontierelor rămân neschimbate, la 34,2 miliarde de euro.

Olanda respinge propunerea, Germania cere mai mult

Reacțiile au fost imediate. Ministrul olandez de Finanțe, Eelco Heinen, a calificat documentul drept „inacceptabil”, argumentând că bugetul rămâne prea mare și prost direcționat. „Nu este un cadru de negociere, ci un no-go box”, a declarat Heinen, conform Euronews.

De partea cealaltă, viceministra cipriotă pentru afaceri europene, Marilena Raouna, a apărat propunerea ca pe „un compromis matur și echilibrat care combină ambiția cu flexibilitatea” și care „ia în considerare toate vocile exprimate în Consiliu”, potrivit EUNews.

Ce urmează

Negocierile vor fi lansate formal la summitul european din 18-19 iunie, cu obiectivul de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului. Miza este evitarea unui blocaj instituțional în 2027, când mai multe state membre vor traversa cicluri electorale. În contextul economic european marcat de decizia recentă a BCE privind dobânzile, fiecare miliard în plus sau în minus din buget capătă o greutate suplimentară.

Pentru România, negocierile rămân esențiale: fondurile de coeziune și plățile directe din PAC au reprezentat motorul investițiilor publice în ultimul deceniu. Deși tăierile propuse sunt modeste la acest capitol, presiunea statelor „frugale” pentru reduceri suplimentare face ca rezultatul final să fie departe de a fi garantat.