Bolojan anunță finalul PNRR: România pierde 870 milioane euro

România a încheiat luni, 31 august 2026, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), programul european de circa 20,5 miliarde de euro destinat relansării economiei după pandemia de COVID-19. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat finalizarea programului, recunoscând deopotrivă realizările și pierderile înregistrate.

Un program de 20,5 miliarde de euro

Componenta de grant a PNRR, nerambursabilă, a totalizat 13,5 miliarde de euro. La aceasta s-a adăugat o componentă de împrumut, diminuată treptat față de sumele inițiale, ajunsă la circa 7 miliarde de euro, potrivit datelor comunicate de Guvern. Guvernul s-a reunit în ședință extraordinară pentru a adopta ultimele acte normative necesare înainte de expirarea termenului-limită stabilit de Comisia Europeană.

„Este ziua în care PNRR se finalizează pentru România. Am finalizat acest program. Apreciez că în urma lui rămân investiții importante", a declarat Bolojan la finalul reuniunii executive.

Ce a construit România cu banii europeni

Secretarul de stat Horațiu Cosma a prezentat bilanțul investițiilor în infrastructura de transport: peste 250 de kilometri de autostrăzi finalizate, circa 200 de kilometri de linii de cale ferată în curs de modernizare și 500 de kilometri de cale ferată reabilitată. Potrivit Ministerului Transporturilor, fondurile de 5 miliarde de euro materializate prin jaloanele PNRR au produs rezultate concrete: Autostrada Moldovei (A7), un tronson de aproape 50 de kilometri spre Bacău, a fost inaugurată luni seară. Coridoarele feroviare Cluj–Oradea și Timișoara–Lugoj au fost modernizate.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că instituția sa a atins toate țintele de investiții asumate prin PNRR. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a anunțat, la rândul său, închiderea jalonului privind restructurarea a trei companii de stat: Electrocentrale Grup, Societatea Tipografică Filaret și Telecomunicații CFR — companii care au fuzionat prin absorbție cu alte entități și au fost radiate din registrul comerțului.

Pierderile: 870 de milioane de euro din reforme blocate

Bilanțul programului include și pierderi semnificative. România nu va primi 770 de milioane de euro din cauza eșecului legii salarizării din sectorul public, o reformă-cheie cerută de Comisia Europeană și blocată de criza politică internă. La aceasta se adaugă până la 100 de milioane de euro pentru jalonul de decarbonizare — un total de aproximativ 870 de milioane de euro care nu vor mai intra în bugetul de stat, conform declarațiilor prim-ministrului.

Bolojan a declarat că Guvernul pe care îl reprezintă nu are nicio responsabilitate pentru eșecul legii salarizării, subliniind că a căutat un consens, dar nu l-a găsit. Legea a căzut în Parlament după ce PSD și UDMR au retras sprijinul în fața unui proiect pe care coaliția nu l-a putut negocia.

Context internațional: criza politică văzută de la Bruxelles

Ziarul Financial Times a scris că impasul politic prelungit a slăbit credibilitatea României pe plan internațional. Potrivit analiștilor citați de publicație, sectorul public consumă aproximativ 30 de miliarde de euro anual, iar companiile de stat, ineficiente și îndatorate, continuă să reprezinte o povară bugetară. Siegfried Mureșan, europarlamentar al centrului-dreapta, a declarat că reforma legii salariilor publice „ar fi corectat inegalitățile, ar fi redus privilegiile acordate pe criterii politice și ar fi deblocat 770 de milioane de euro".

România a implementat PNRR în paralel cu o criză de guvernare fără precedent, cu guverne de tranziție incapabile să obțină majorități parlamentare pentru reformele structurale cerute de Bruxelles. Partidele politice se pregătesc, după cum relatează FT, pentru posibile alegeri anticipate în lunile următoare.