BNR schimbă strategia pentru tezaurul de la Moscova

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a anunțat miercuri că instituția va depune în perioada următoare un memorandum la autoritățile statului prin care propune o nouă strategie pentru recuperarea tezaurului românesc aflat la Moscova.

„Banca Națională a României va înainta autorităților un memorandum prin care va propune strategia viitoare în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova”, a declarat Isărescu, subliniind că demersul trebuie să fie „imun la cicluri electorale și la calcule politice pe termen scurt”.

91,5 tone de aur, confiscate în 1918

Tezaurul, format din 91,5 tone de aur fin, a fost trimis la Moscova în 1916-1917, în timpul Primului Război Mondial, pentru a fi păstrat în siguranță de aliatul rus al României. În ciuda protocoalelor internaționale semnate de reprezentanți ruși care garantau integritatea depozitului, guvernul bolșevic a confiscat întregul tezaur românesc în ianuarie 1918.

Isărescu a primit dosarul cu 166 de documente oficiale privind tezaurul în prima zi ca guvernator, în 1990, de la predecesorul său Decebal Urdea. De atunci, BNR a documentat și mediatizat sistematic această problemă pe plan intern și internațional, prin expoziții organizate la Bruxelles, Washington, Chișinău, Sibiu și Pitești, precum și prin publicarea a două lucrări în limba engleză.

Rezoluția Parlamentului European

Un moment-cheie în acest demers l-a constituit adoptarea, pe 14 martie 2024, a unei rezoluții a Parlamentului European privind însușirea ilegală a tezaurului național al României de către Rusia. Totodată, BNR a lansat o pagină web dedicată istoriei și inventarului tezaurului.

Comisia mixtă româno-rusă, creată pentru dialog bilateral pe această temă, s-a întâlnit de doar cinci ori în două decenii și este inactivă din noiembrie 2019. Cu toate acestea, în cadrul celei de-a patra sesiuni, partea rusă a recunoscut oficial existența obligațiilor și autenticitatea documentelor românești cu valoare de tratat internațional.

Precedente de restituire

Guvernatorul BNR a amintit că există precedente istorice ale restituirilor din partea Rusiei: returnări parțiale au avut loc în 1935 și 1956, iar Ungaria a recuperat documente istorice de la Moscova în 2006.

Noua strategie propune „un nou tip de instituționalizare a dialogului”, care să țină seama de contextul economic actual marcat de presiuni valutare și de „perspectiva previzibilă a întoarcerii Rusiei în câmpul dreptului internațional”, potrivit guvernatorului BNR.

Isărescu a subliniat că succesul demersului depinde de „sprijinul concret al instituțiilor statului român și al societății civile”, făcând referire la exemplul din 1918, când elitele politice și culturale românești au coordonat eforturi remarcabile într-o situație geopolitică și mai complicată.